Întocmirea necorespunzătoare a documentelor contabile primare, în scopul împiedicării verificărilor financiar-con-tabile. Evaziune fiscală. Spălarea banilor. Distincţie. Obiectul infracţiunii. Consecinţe privind soluţionarea laturii civile
| Comentarii |
|
Nu poate constitui infracţiunea de spălare de bani fapta inculpaţilor care au întocmit evidenţa contabilă a documentelor de provenienţă a mărfurilor folosindu-se de facturi fiscale şi chitanţe false, mărfuri pe care ulterior le-au valorificat însă prin acte de comerţ licite, neavând cunoştinţă că aluminiul comercializat ar proveni din comiterea unei infracţiuni şi neurmărind ajutarea autorului infracţiunii respective.
Nu este îndeplinită astfel condiţia cerută de Legea nr. 656/2002 privind originea ilicită a bunurilor care au format obiectul transferului ulterior, deoarece legea specială defineşte caracterul ilicit al provenienţei bunului, identificându-l drept bun provenit din săvârşirea de infracţiuni, în speţă bunurile fiind procurate de pe piaţa liberă, fără a se putea identifica sursa.
întocmirea necorespunzătoare a documentelor contabile primare, în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile, fapta conducând la diminuarea veniturilor şi surselor impozabile, reprezintă conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994121, situaţie în care aceeaşi acti-
vitate materială nu poate constitui şi obiectul infracţiunii de spălare de bani, nefiind realizat scopul cerut de lege - cunoaşterea provenienţei infracţionale a bunurilor, finalitatea urmărită fiind disimularea originii ilicite şi ajutarea autorului infracţiunii principale să se sustragă răspunderii penale.
Acţiunea civilă promovată în procesul penal nu poate viza decât repararea prejudiciului rezultat din evaziunea fiscală, respectiv aferent impozitelor şi taxelor diminuate prin activitatea infracţională, şi nu a tuturor sumelor rezultate din actele de comerţ desfăşurate, alături de sumele reprezentând produsul evaziunii fiscale. Sumele rezultând din sau folosite la comiterea infracţiunii ar fi fost supuse măsurii de siguranţă a confiscării speciale în ipoteza condamnării inculpaţilor pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani.
C.A. Craiova, s. pen., dec. nr. 20/06.02.2008
Prin sentinţa penală nr. 64/26.03.2007, pronunţată de Tribunalul Olt, s-a dispus condamnarea inculpaţilor D.N.E., administratorul SC G.D. SRL, şi D.D., administratorul SC B. SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 13 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
A mai fost condamnat inculpatul T.S., administratorul SC S.E.J. SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, art. 26 C. pen., raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 11 lit.) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 13 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F. -D.G.F.P. O. şi a fost obligat inculpatul D.N.E., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.D. SRL S., la plata sumei de 48.469.796.452 ROL, despăgubiri civile din care, în solidar cu inculpatul T.S., la plata sumei de 7.687.234.396 ROL reprezentând impozit pe venit, TVA, majorări, dobânzi şi penalizări de întârziere.
A fost obligat inculpatul D.D. la plata sumei de 7.333.906.930 ROL despăgubiri civile din
care, în solidar cu inculpatul T.S., la plata sumei
de 1.250.627.218 ROL reprezentând impozit pe venit, TVA, majorări, dobânzi şi penalităţi de întârziere.
Din examinarea întregului material probator administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu ca fiind în totalitate dovedită, respectiv:
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor a sesizat organele de urmărire penală despre faptul că inculpatul D.N.E., în calitate de asociat şi administrator al SC G.D. SRL, a efectuat o serie de tranzacţii comerciale şi bancare asupra cărora au planat suspiciuni cu privire la originea şi provenienţa lor, schimbarea şi transferul unor bunuri în valoare de 31.015.120.178 ROL, activităţi care au avut loc în perioada
01.03.2002 -23.04.2003.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză sub aspectul infracţiunilor de spălare a banilor şi evaziune fiscală prevăzute de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 şi art. 10 alin. (1) şi 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, a rezultat următoarea situaţie de fapt:
SC G.D. SRL este o societate cu răspundere limitată şi a fost înfiinţată în anul 2001, având ca obiect de activitate comerţ cu amănuntul, cu vânzare predominantă de produse alimentare şi alte produse şi are ca asociat pe numitul D.N.E.
De la înfiinţare, societatea a avut conturi deschise la următoarele unităţi bancare: S. Bank, BRD, E. Post şi BCR.
Din verificările efectuate a rezultat că inculpatul D.N.E. este cel care a administrat efectiv societatea şi el este cel care a desfaşurat relaţii comerciale prin intermediul acestei societăţi.
începând cu data de 01.03.2002, prin conturile SC G.D. SRL au fost rulate sume foarte mari de bani care, în majoritatea lor, au fost ulterior retrase în numerar de către inculpatul D.N.E.
Reprezentanţii Gărzii Financiare au efectuat un control la SC G.D. SRL, având ca obiectiv verificarea modului de respectare a normelor de comerţ cu lingouri de aluminiu sau alte produse, control care a cuprins activitatea desfăşurată în perioada 01.03. - 30.09.2002, iar ulterior a fost extins controlul până la data de 31.12.2004.
In perioada verificată, SC G.D. SRL a aprovizionat cantitatea de 224.105 kg lingouri de aluminiu, în valoare totală de cca 9,7 miliarde de lei.
In urma verificării documentelor de aprovizionare cu lingouri de aluminiu s-a constatat că societăţile furnizoare nu au desfaşurat niciodată activitate de comerţ cu lingouri de aluminiu, iar o parte din aceste socie
tăţi furnizoare nici nu sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului sau în baza de date a D.G.F.R
In realitate, s-a stabilit că o serie de facturi fiscale găsite ca fiind înregistrate în evidenţa contabilă erau ridicate de alte societăţi, şi nu de cele care apar ca furnizoare de lingouri de aluminiu.
Toate documentele de aprovizionare pentru întreaga cantitate susmenţionată de la societăţile: H.G.D. SRL, SC E.T. SRL, SC U.D. SRL Piteşti, SC S.E.J. SRL, SC B. 2000 SRL, SC F. SRL şi SC E.C. SRL nu sunt reale, nefiind emise de firmele ale căror antet şi ştampilă sunt indicate pe ele, societăţile fiind de tip „fantomă", şi nu au fost procurate pe căi legale.
Prin înregistrarea în contabilitate a acestor facturi, în perioada
13.03.2002 - 05.09.2002, inculpatul D.N.E., prin SC G.D. SRL S., a înregistrat în mod eronat cheltuieli deductibile în sumă de cca 8,2 miliarde de lei, sustrăgându-se astfel de la plata obligaţiilor fiscale către stat, în sumă totală de 3,892 miliarde de lei.
Ulterior, Garda Financiară a extins controlul la SC G.D. SRL, control care a cuprins perioada 06.09.2002 - 23.04.2003.
Cu această ocazie, organele de control financiar au constatat că inculpatul D.N.E., prin SC G.D. SRL, s-a aprovizionat cu lingouri de aluminiu de la SC S.E.J. SRL în cantitate de 733.142 kg, pentru care s-au eliberat 91 de facturi fiscale în valoare totală de 31,015 miliarde de lei.
Cele 91 de facturi fiscale, având ca emitent pe SC S.E.J. SRL, cu asociat unic inculpatul T.S., au fost decontate parţial, respectiv suma de 18,693 miliarde de lei prin conturile de la E. Post, S. Bank (2,548 miliarde de lei) şi prin chitanţe cu plata în numerar, respectiv suma de 16,144 miliarde de lei.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat faptul că SC S.E.J. SRL nu recunoaşte că ar fi făcut către SC G.D. SRL virări de lingouri de aluminiu şi că în realitate inculpatul T.S. l-a ajutat pe inculpatul D.N.E. să disimuleze originea nelegală a cantităţilor de lingouri de aluminiu pe care acesta le-a comercializat către alte firme de pe raza mun. S.
Acest lucru a fost demonstrat de probele administrate, în sensul că un număr de 66 facturi fiscale, cu data emiterii între 06.09.2002 şi 18.09.2002, reprezentând o cantitate de 555.217 kg lingouri de aluminiu în valoare totală de 23,364 miliarde de lei, fac parte din carnetele facturier ridicate de la A.F.P. S. de către SC S.E.J. SRL la data de 17.10.2002 şi deci nu puteau fi eliberate facturi cu date anterioare datei de ridicare a acestora.
De altfel, un număr de 14 facturi din cele 66 au date de emitere cuprinse între 06.09.2002 - 12.10.2002, anterioare datei de ridicare.
Mai mult decât atât, un număr de 25 facturi, reprezentând 181.451 kg lingouri de aluminiu în valoare totală de 7,650 miliarde de lei, nu au fost ridicate şi atribuite de A.F.P. S. furnizorului înscris în acestea, respectiv SC S.E.J. SRL, ci doar beneficiarului, şi anume SC G.D. SRL.
In declaraţiile date, inculpatul T.S., administratorul SC S.E.J. SRL, a susţinut şi menţionat că el niciodată nu a făcut livrări de lingouri de aluminiu către SC G.D. SRL şi că singurul lucru pe care l-a făcut este acela că la insistenţele inculpatului D.N.E. îi livra facturi fiscale care erau completate la indicaţia acestui inculpat pentru a justifica anumite cantităţi de lingouri de aluminiu pe care le comercializa şi pe care le obţinea de pe piaţa neagră, pe căi nelegale.
In urma acestui ultim control, s-a constatat că inculpatul D.N.E., prin intermediul SC G.D. SRL, s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale în sumă de 3,794 miliarde de lei.
S-a reţinut că raportul de control efectuat de Garda Financiară la SC S.E.J. SRL a stabilit că această societate are ca operaţiuni comerciale numai livrări de lingouri de aluminiu către SC G.D. SRL, SC B. SRL şi SC D. SRL, fară a avea niciun fel de documente de provenienţă a mărfurilor vândute celor trei societăti.
In declaraţia dată, inculpatul T.S. a precizat că nu a vândut nicio cantitate de lingouri de aluminiu societăţilor G.D. şi B. şi că acestor societăţi le-a dat doar facturi fiscale pentru ca administratorii lor, D.N.E. şi D.D., să justifice mărfurile aprovizionate de pe piaţa neagră pe căi nelegale, pe care, ulterior, le vindeau altor societăţi, obţinând sume foarte mari de bani şi încercând să diminueze cuantumul obligaţiilor fiscale ce trebuiau achitate statului.
S-a concluzionat că activitatea infracţională a inculpatului D.N.E. este demonstrată de actele de urmărire penală efectuate în cauză, respectiv de faptul că acesta a înregistrat în contabilitatea SC G.D. SRL facturi fiscale de la SC F. SRL, SC H.G. SRL, SC E.C. SRL, SC E.T. SRL, SC D. SRL, SC B. SRL, societăţi de pe raza judeţelor D., A. şi C., care însă din verificări s-a stabilit că nu au desfaşurat niciun fel dc relaţii comerciale cu SC G.D. SRL.
Astfel, s-a reţinut că, în declaraţiile date la urmărirea penală, cât şi în faţa instanţei de judecată, martorii N.P.T., E.G, E.O.U., J.D., care aveau calitatea de asociaţi şi administratori la societăţile sus-menţionate, au declarat că societăţile nu aveau în obiectul de activitate comerţul cu lingouri de aluminiu, precum şi că nu au avut relaţii comerciale cu
inculpatul D.N.E., precizând că facturile fiscale au ajuns pe căi nelegale la SC G.D. SRL, fară însă să fie însoţite şi de mărfurile înscrise în aceste facturi.
In acest mod, prin înregistrarea facturilor în valoare totală de 9,767 miliarde de lei, inculpatul D.N.E., prin SC G.D. SRL, a diminuat veniturile societăţii, sustrăgându-se de la plata obligaţiilor către stat în valoare de 3,892 miliarde de lei.
Audiat în timpul cercetărilor penale şi al cercetării judecătoreşti, inculpatul D.N.E. a susţinut că el a cumpărat lingouri de aluminiu de la societăţile sus-menţionate, precizând că mărfurile i-au fost aduse de administratorii societăţilor sau de delegaţi ai acestor societăţi şi că nu se face vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni.
Aceste apărări au fost înlăturate de prima instanţă, în raport de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, care au precizat că nu au avut relaţii comerciale cu SC G.D. SRL şi nu au livrat lingouri de aluminiu către această societate.
Astfel, în ceea ce priveşte SC S.E.J. SRL, s-a reţinut ca elocventă declaraţia martorei O.D.A, care a arătat că, în perioada 2000-2003, l-a cunoscut pe inculpatul D.N.E. şi că la rugăminţile acestuia a completat o serie de facturi fiscale şi chitanţe care erau deja ştampilate, ea înscriind faptul că societatea SC G.D. SRL s-a aprovizionat cu lingouri de aluminiu de la respectiva societate.
Mai mult, martora O.D.A a declarat că a completat şi alte facturi eliberate de SC H.G. SRL, SC E.T. SRL şi altele, la rugămintea inculpatului D.N.E.
Având în vedere activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul T.S., organele de control ale Gărzii Financiare O. au efectuat un control şi la SC B. SRL, societate administrată de inculpatul D.D.
Cu această ocazie, s-a constatat că şi această societate s-a aprovizionat cu lingouri de aluminiu în valoare de 7,333 miliarde de lei în baza mai multor facturi fiscale de la ll societăti comerciale, societăti cunoscute ca fiind de tip „fantomă” şi cu care B. SRL nu a avut relaţii comerciale.
De asemenea, s-a constatat că, în contabilitatea societăţii, din cele 50 facturi fiscale, un număr de 7 facturi au fost emise dc SC S.E.J. SRL, iar administratorul acestei societăţi, inculpatul T.S., a dcclarat că nu le recunoaşte şi că nu a livrat lingouri de aluminiu către SC B. SRL şi nu a avut relaţii comerciale cu această societate.
In aceste condiţii, s-a reţinut că inculpatul D.D., pentru a da o legalitate activităţilor comerciale desfăşurate cu lingouri de aluminiu, pe care le cumpăra de pe piaţa neagră pe căi nelegale, a înregistrat o serie de facturi
pe care le cumpăra de la diferite persoane, inclusiv de la inculpatul T.S., în vederea diminuării veniturilor şi implicit a obligaţiilor fiscale datorate statului, procedând în acelaşi mod ca inculpatul D.N.E.
Prin această activitate, inculpatul D.D., prin SC B. SRL, s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale în sumă de 1,161 miliarde de lei.
Audiat în timpul cercetărilor penale şi al cercetării judecătoreşti, inculpatul D.D. nu a recunoscut faptele comise, susţinând că s-a aprovizionat pe căi legale cu lingouri de aluminiu, dar acest lucru este infirmat de administratorii societăţilor care apar ca furnizoare de lingouri de aluminiu şi care au declarat că nu au avut niciun fel de relaţii comerciale cu SC B. SRL şi nu au vândut niciun kilogram de lingouri de aluminiu acestei societăţi.
Faţă de materialul probator administrat în cauză, s-a reţinut că inculpaţii D.N.E. şi D.D., în complicitate cu inculpatul T.S. şi prin intermediul SC G.D. SRL, SC B. SRL şi SC S.E.J. SRL, au desfăşurat activităţi comerciale prin care primele două societăţi procurau lingouri de aluminiu de pe piaţa neagră pe care ulterior le vindeau altor societăţi reale, iar pentru a da o tentă legală acestor activităţi, au procurat facturi fiscale de la SC S.E.J. SRL, cu acordul administratorului, încercând să dovedească provenienţa acestor mărfuri.
In fapt, inculpatul D.N.E. a înregistrat facturi fiscale fie provenind de la firme fantomă, fie provenind de la SC S.E.J., cu toate că, în realitate, aceste societăţi nu au livrat niciodată vreo cantitate de lingouri de aluminiu.
In timpul cercetărilor penale s-a mai stabilit că, la insistenţele inculpatului D.N.E. şi D.D., inculpatul T.S. a ridicat carnete cu facturi fiscale şi chitanţe de la A.F.P., cu toate că, practic, SC S.E.J SRL depusese declaraţie de încetare a activităţii.
Cu aceste documente, inculpaţii D.N.E. şi D.D. au început să efectueze tranzacţii comerciale în numele SC S.E.J. SRL şi, mai mult decât atât, la un moment dat, inculpatul D.N.E. a început efectueze tranzacţii comerciale în numele acestei societăţi, iar pentru încasarea sumelor de bani de la beneficiar acesta a convenit cu inculpatul T.S. să deschidă conturi la S. Bank şi E. Post S, începând cu luna noiembrie 2002; la începutul perioadei, sumele de bani erau ridicate de inculpatul T.S.; ulterior, inculpatul D.N.E., în baza unei delegaţii, ridica banii din conturile SC S.E.J. SRL.
Aceste facturi aparţinând SC S.E.J. S.R.L. au fost completate de martora O.D.A., la rugăminţile inculpatului D.N.E., fără ca aceasta să cunoască sistemul infracţional pus la punct de inculpatul D.N.E.
In timpul cercetărilor penale au fost efectuate trei expertize contabile la SC G.D. SRL, SC B. SRL şi SC S.E.J. SRL, care au stabilit o altă situaţie de fapt, în sensul că SC G.D. SRL S. ar datora statului cca 112 milioane de lei, SC B. SRL S. ar datora statului cca 514 milioane de lei, iar SC S.E.J. SRL ar datora circa 4,893 miliarde de lei.
Prima instanţă a reţinut că valoarea prejudiciilor stabilite de experţi este în totală contradicţie cu probele administrate în cauză, întrucât obligaţiile fiscale către bugetul de stat ale SC G.D. SRL şi SC B. SRL sunt mult mai mari, în condiţiile în care mărfurile au fost achiziţionate de pe piaţa neagră, iar prin înregistrarea unor facturi de la societăţi care nu
există sau care nu au avut relaţii comerciale cu cele două societăti nu s-a făcut altceva decât să se diminueze foarte mult aceste obligaţii.
In concluzie, s-a arătat că, prin aceste activităţi, inculpaţii D.N.E. şi D.D. au săvârşit infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, în sensul că, prin intermediul SC G.D. SRL, respectiv SC B. SRL, au comercializat aproximativ 1200 tone de lingouri de aluminiu pe care le aprovizionau de pe piaţa din jud. O., fără documente justificative, în mod licit, pe care ulterior le-au vândut, încasând contravaloarea lor prin documente bancare de plată prin conturile firmelor. Banii au fost ridicaţi de inculpaţi din aceste conturi, în numerar, cu justificări de genul „cumpărări mărfuri” şi „ plăţi salarii”, justificări care nu au o bază reală întrucât, pe de o parte, nu există documente legale de provenienţă a mărfurilor, iar pe de altă parte nu există personal angajat în cadrul acestor societăţi pentru care se impunea ridicarea de numerar din bancă de cca 3,999 miliarde de lei în cazul SC G.D. SRL.
Din verificările rulajelor efectuate prin conturi celor două societăţi, a rezultat că inculpaţii D.N.E. şi D.D. au retras în numerar din contul acestor societăţi suma de 48.116.468.986 lei, sumă pe care şi-au însuşit-o şi au folosit-o la procurarea de mărfuri pe căi ilicite şi pe care ulterior le-au comercializat.
Cei doi inculpaţi, cu complicitatea inculpatului T.S., au înregistrat în evidenţa contabilă a societăţilor lor facturi fiscale de la SC S.E.J. SRL, prin care se atesta aprovizionarea cu lingouri de aluminiu pentru a diminua astfel obligaţiile datorate statului, deşi SC S.E.J. SRL nu a livrat nicio cantitate de lingouri de aluminiu către SC G.D. SRL şi SC B. SRL.
De asemenea, cei doi inculpaţi au înregistrat mai multe facturi de la societăţi din jud. D., A., C. şi M., prin care atestau că ar fi cumpărat lingouri de aluminiu de la aceste societăţi, însă facturile sunt fictive, deoarece administratorii societăţilor respective au confirmat faptul că nu
au livrat nicio cantitate de lingouri de aluminiu către SC G.D. SRL şi SC
B. SRL.
In acest mod, s-a reţinut că aceste fapte întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracţiunilor de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., rezultând:
a. un prejudiciu în valoare de 48.116.468.986 lei, în sarcina inculpatului D.N.E., din care suma de 7.687.234.396 lei reprezintă impozit pe venit, TVA, majorări, dobânzi şi penalităţi de întârziere, sumă la care urmează să fie obligat acest inculpat în solidar cu partea responsabilă ci-vilmente SC G.D. SRL S., iar în solidar cu inculpatul T.S., numai în limita sumei de 7.687.234.396 lei, către partea civilă D.G.F.P. O.
b. un prejudiciu de 7.333.906.930 lei, în sarcina inculpatului D.D., din care, pentru suma de 1.250.626.218 lei, reprezentând impozit pe venit, TVA, majorări, dobânzi şi penalităţi de întârziere, va fi obligat în solidar cu inculpatul T.S. către aceeaşi parte civilă.
Totodată, s-a reţinut că inculpaţii D.N.E. şi D.D. au săvârşit şi infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994 în formă continuată, întrucât au întocmit în mod necorespunzător evidenţele contabile cu scopul de a diminua veniturile sau sursele impozabile, precum şi infracţiunea prevăzută de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, în formă continuată, prin aceea că au înregistrat operaţiuni şi cheltuieli nereale în scopul de a diminua impozitele datorate statului.
Pentru inculpatul T.S. s-a reţinut că a acţionat în calitate de complice la săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani şi evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, art. 10 alin. (1) şi art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a)
C. pen., fiind săvârşite în concurs real.
Sub aspectul încadrării juridice a infracţiunilor de evaziune fiscală, s-a reţinut că în materie operează concursul de legi în timp, prima instanţă reţinând aplicarea art. 13 C. pen., raportat la regimul sancţionator mai blând prevăzut de Legea nr. 87/1994, pentru toţi inculpaţii.
Reţinând astfel că vinovăţia inculpaţilor a fost stabilită şi dovedită cu materialul probator administrat în cauză, s-a procedat la individualizarea judiciară a pedepselor, în raport de criteriile generale cuprinse în dispoziţiile art. 72 C. pen., privind limitele de pedeapsă pentru infracţiunile comise, pericolul social al faptelor dat de modalitatea comiterii lor, împrejurările concrete în care faptele au fost comise, dar şi de circumstanţe
le personale ale inculpaţilor, care nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale şi au fost prezenţi la toate termenele de judecată.
Sub aspectul laturii civile, instanţa de fond a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. şi a fost obligat inculpatul
D.N.E., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.D. SRL, la plata sumei de 48.469.796.452 ROL despăgubiri civile, din care, în solidar cu inculpatul T.S., la plata sumei de 7.687.234.396 ROL reprezentând impozitul pe venit, TVA, majorări, dobânzi şi penalităţi de întârziere.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, cât şi inculpaţii D.N.E. şi D.D., invocând critici de ne-legalitate şi netemeinicie.
In privinţa criticilor formulate de toţi apelanţii, referitor la infracţiunea de spălare de bani reglementată de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, s-au reţinut următoarele:
în accepţiunea legii, infracţiunea de spălare de bani constituie o infracţiune mijloc, prin care se urmăreşte ajutarea unei persoane care a comis o infracţiune din care au rezultat bunuri, să se sustragă de la urmărire, judecată sau de la executarea pedepsei, fapta penală incriminată în art. 23 lit. a) constând în acţiunea de schimbare sau de transfer de bunuri, cunoscând provenienţa specială a acestora, din săvârşirea unei infracţiuni, elementul material al infracţiunii având drept scop ascunderea sau disimularea originii ilicite a bunurilor.
Analizând situaţia de fapt dovedită în cauză în raport de prevederile normei speciale din Legea nr. 656/2002, se constată că activitatea infracţională dedusă judecăţii nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, pentru următoarele argumente:
Inculpaţii din cauză au întocmit evidenţă contabilă asupra documentelor de provenienţă a mărfurilor pe care le-au valorificat ulterior prin acte de comerţ licite, încheiate cu SC D. SRL, folosindu-se de facturi fiscale şi chitanţe care nu reflectau adevărul atât în ceea ce priveşte realitatea raportului juridic de aprovizionare mărfuri, cât şi privitor la valoarea acestora, în fapt bunurile fiind procurate de pe piaţa liberă, fară a se putea identifica sursa.
In aceste condiţii, nu este îndeplinită condiţia cerută de Legea nr. 656/2002 privind originea ilicită a bunurilor care au format obiectul transferului ulterior, deoarece legea specială defineşte caracterul ilicit al provenienţei bunului, identificându-1 drept bun provenit din săvârşirea de infracţiuni; de asemenea, faptele inculpaţilor nu pot constitui elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 23 lit. a), deoarece probele administrate nu au confirmat că inculpaţii au avut cunoştinţă de faptul
că aluminiul comercializat provine din comiterea unei infracţiuni şi au urmărit ajutarea autorului infracţiunii respective.
Mai mult, în sarcina inculpaţilor nu s-a probat decât întocmirea necorespunzătoare a documentelor contabile primare, în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile, fapta conducând la diminuarea veniturilor şi surselor impozabile, ceea ce reprezintă conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, situaţie în care aceeaşi activitate materială nu poate constitui şi obiectul infracţiunii de spălare de bani, nefiind realizat scopul cerut de lege - cunoaşterea provenienţei infracţionale a bunurilor, finalitatea urmărită fiind disimularea originii ilicite şi ajutarea autorului infracţiunii principale să se sustragă răspunderii penale.
Pentru aceste considerente, apelurile au fost admise, iar sentinţa -desfiinţată în parte - şi, după repunerea infracţiunilor deduse judecăţii în individualitatea lor, inculpaţii au fost achitaţi pentru infracţiunea de spălare de bani, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Corespunzător soluţiei adoptate pe latură penală, în privinţa infracţiunii de spălare de bani, urmează să se reformeze şi latura civilă a cauzei, în sensul că se va lua act de faptul că, în raport de dispoziţiile art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 118 C. pen., în cazul infracţiunii de spălare de bani, sumele rezultate sau folosite la comiterea infracţiunii sunt supuse măsurii de siguranţă a confiscării speciale; în consecinţă, se reţine că prima instanţă a pronunţat o soluţie nelegală, dispunând obligarea inculpaţilor la plata de despăgubiri, într-o sumă care excede acţiunii civile promovată în procesul penal de către D.G.F.P. O., vizând repararea prejudiciului rezultat din evaziunea fiscală, respectiv aferent impozitelor şi taxelor diminuate prin activitatea infracţională.
Astfel, se constată că prima instanţă a reţinut drept prejudiciu toate sumele rezultate din actele de comerţ desfăşurate, respectiv sumele încasate de la SC D. SRL (48.469.796.452 lei), alături de sumele reprezentând produsul evaziunii fiscale, astfel cum au fost concretizate în cererea de constituire de parte civilă.
Or, pentru sumele rezultate din tranzacţiile reale, respectiv între SC
B., SC G., în calitate de furnizori, şi SC D., în calitate de beneficiar, se reţine caracterul licit al operaţiunii comerciale, ceea ce exclude existenţa răspunderii civile delictuale a inculpaţilor, aceştia urmând să răspundă numai pentru sumele sustrase de la plata impozitului pe profit şi a TVA datorate, aferentă tranzacţiilor fictive, atestate de evidenţa contabilă întocmită pentru SC S.E.J. SRL, SC G.D. SRL şi SC B. SRL, realizată cu
încălcarea normelor legale în materie şi care realizează conţinutul infracţiunilor de evaziune fiscală.
în consecinţă, se reţine că prejudiciul produs prin activitatea infracţională din cauză este în sumă totală de 11.124.662.296 ROL, urmând a fi reţinută obligaţia solidară de plată a inculpaţilor, după cum urmează: pentru suma de 1.250.627.218 ROL, în sarcina inculpaţilor D.D. şi T.S., pentru obligaţiile datorate de SC B. SRL; pentru suma de 3.892.349.591 ROL, în sarcina inculpaţilor D.N.E. şi T.S., pentru obligaţiile datorate de SC
G.D. SRL, precum şi obligaţia personală a inculpatului T.S. pentru suma de 5.981.685.487 ROL, pentru obligaţiile datorate de SC S.E.J. SRL.
Notă. Decizia a rămas definitivă prin decizia din 04.06.2010 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, prin care s-a respins ca nefondat recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
