Întocmirea necorespunzătoare a documentelor de evidenţă contabilă. înregistrarea de operaţiuni nereale. Diminuarea veniturilor şi surselor impozabile. Evaziune fiscală. Spălarea banilor. Conţinut constitutiv. Lipsa condiţiei originii ilicite a bunurilor
| Comentarii |
|
Faptele inculpaţilor de a întocmi în mod necorespunzător documentele de evidenţă contabilă primară, în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile şi diminuând veniturile şi sursele impozabile, pentru bunuri procurate de pe piaţa liberă şi pentru care nu se poate identifica sursa, urmate de valorificarea mărfurilor prin acte de comerţ licite, nu pot constitui elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, deoarece probele administrate nu au confirmat că inculpaţii au avut cunoştinţă că bunurile comercializate provin din comiterea unei infracţiuni şi au urmărit ajutarea autorului infracţiunii respective.
C.A. Craiova, s. pen. şi min., dec. nr. 255/04.12.2009
Prin sentinţa penală nr. 64/26.03.2007 pronunţată de Tribunalul Olt, s-a dispus, în baza art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., condamnarea inculpaţilor D.N.E. şi D.D. la pedepse de câte 3 ani închisoare fiecare; în baza art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13
C. pen., condamnarea aceloraşi inculpaţi la pedepse de câte 6 luni închisoare fiecare; în baza art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., condamnarea aceloraşi inculpaţi la pedepse de câte 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.; în baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpaţii D.N.E. şi D.D. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.; în baza art. 861 şi 862 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere.
S-au pus în vedere inculpaţilor dispoziţiile art. 864 C. pen.
In baza art. 26 raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) şi 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.S. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
In baza art. 26 raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) şi 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.
In baza art. 26 raportat la art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) şi 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, iar conform art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., inculpatul T.S. a rămas să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
In baza art. 81 -82 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei.
S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F. -
D.G.F.P. O. şi a fost obligat inculpatul D.N.E., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.D. SRL S., la plata sumei de 48.469.796.452 ROL, despăgubiri civile, din care, în solidar cu inculpatul T.S., la plata sumei de 7.687.234.396 ROL reprezentând impozit pe venit, TVA, majorări, dobânzi şi penalizări de întârziere.
A fost obligat inculpatul D.D. la plata sumei de 7.333.906.930 ROL despăgubiri civile, din care, în solidar cu inculpatul T.S., la plata sumei de 1.250.627.218 ROL reprezentând impozit pe venit, TVA, majorări, dobânzi şi penalităţi de întârziere.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că prin rechizitoriul nr. 2DP/2004/05.08.2005, emis de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial
Olt au fost trimişi în judecată în stare de libertate inculpaţii D.N.E. şi
D.D., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, art. 10 alin. (1) şi art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen., şi inculpatul T.S. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunile menţionate prevăzute de art. 26, raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, art. 10 alin. (1) şi art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.
Din materialul probator administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut că inculpaţii D.N.E. şi D.D., în complicitate cu inculpatul T.S. şi prin intermediul SC G.D. SRL S., SC B. SRL S. şi SC S.E.J. SRL. S-au desfăşurat activităţi comerciale prin care primele două societăţi procurau lingouri de aluminiu de pe piaţa neagră, pe care ulterior le vindeau altor societăţi reale, iar pentru a da o tentă legală acestor activităţi, au procurat facturi fiscale de la SC S.E.J. SRL S., cu acordul administratorului, încercând să dovedească provenienţa acestor mărfuri.
In fapt, inculpatul D.N.E. a înregistrat facturi fiscale fie provenind de la firme fantomă, fie provenind de la SC S.E.J. S., cu toate că, în realitate, aceste societăţi nu au livrat niciodată vreo cantitate de lingouri de aluminiu.
In timpul cercetărilor penale s-a mai stabilit că la insistenţele inculpatului D.N.E. şi D.D., inculpatul T.S. a ridicat carnete cu facturi fiscale şi chitanţe de la A.F.R O., cu toate că, practic, SC S.E.J. SRL S. depusese declaraţie de încetare a activităţii.
Cu aceste documente, inculpaţii D.N.E. şi D.D. au început să efectueze tranzacţii comerciale în numele SC S.E.J. SRL S. şi, mai mult decât atât, la un moment dat inculpatul D.N.E. a început efectueze tranzacţii comerciale în numele acestei societăţi, iar pentru încasarea sumelor de bani de la beneficiar acesta a convenit cu inculpatul T.S. să deschidă conturi la S. Bank S. şi E. Post S., începând cu luna noiembrie 2002; la începutul perioadei, sumele de bani erau ridicate de inculpatul T.S., iar ulterior inculpatul D.N.E., în baza unei delegaţii, ridica banii din conturile SC S.E.J. SRL S.
Aceste facturi, aparţinând SC S.E.J. SRL, au fost completate de martora O.D. la rugăminţile inculpatului D.N.E., fară ca aceasta să cunoască sistemul infracţional pus la punct de inculpatul D.N.E.
In timpul cercetărilor penale au fost efectuate trei expertize contabile la SC G.D. SRL, SC B. SRL şi SC S.E.J. SRL S., care au stabilit o altă situaţie de fapt, în sensul că SC G.D. SRL S. ar datora statului cca 112 milioane de lei, SC B. SRL S. ar datora statului cca 514 milioane de lei,
iar SC S.E.J. SRL S. ar datora cca 4,893 miliarde de lei.
Instanţa de fond a reţinut că valoarea prejudiciilor stabilite de experţi este în totală contradicţie cu probele administrate în cauză, întrucât obligaţiile fiscale către bugetul de stat al SC G.D. SRL S. şi SC B. SRL S. sunt mult mai mari, în condiţiile în care mărfurile au fost achiziţionate de pe piaţa neagră, iar prin înregistrarea unor facturi de la societăţi care nu există sau societăţi care nu au avut relaţii comerciale cu cele două societăţi, nu s-a făcut altceva decât să se diminueze foarte mult aceste obligaţii.
In concluzie, s-a arătat că, prin aceste activităţi, inculpaţii D.N.E. şi
D.D. au săvârşit infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, în sensul că prin intermediul SC G.D. SRL S., respectiv SC B. SRL S., au comercializat aproximativ 1200 tone de lingouri de aluminiu pe care le aprovizionau de pe piaţă, fară documente justificative, pe care ulterior le-au vândut, încasând contravaloarea lor prin documente bancare de plată prin conturile firmelor. Banii au fost ridicaţi de inculpaţi din aceste conturi, în numerar, cu justificări de genul „cumpărări mărfuri” şi „ plăţi salarii”, justificări care nu au o bază reală, întrucât, pe de o parte, nu există documente legale de provenienţă a mărfurilor, iar pe de altă parte nu există în cadrul acestor societăţi personal angajat pentru care se impunea ridicarea de numerar din bancă, de cca 3,999 miliarde de lei în cazul SC G.D. SRL S.
Din verificările rulajelor efectuate prin conturi celor două societăţi a rezultat că inculpaţii D.N.E. şi D.D. au retras în numerar din contul acestor societăţi suma de 48.116.468.986 lei, sumă pe care aceştia şi-au însuşit-o şi au folosit-o la procurarea de mărfuri pe căi ilicite, pe care ulterior le-au comercializat.
Cei doi inculpaţi, având complicitatea inculpatului T.S., au înregistrat în evidenta contabilă a societăţilor lor facturi fiscale de la SC S.E.J. SRL S., prin care se atesta aprovizionarea cu lingouri de aluminiu, pentru a diminua astfel obligaţiile datorate statului, deşi SC S.E.J. SRL S. nu a livrat nicio cantitate de lingouri de aluminiu către SC G.D. SRL S. şi SC B. SRL S.
Dc asemenea, cei doi inculpaţi au înregistrat mai multe facturi de la diverse societăţi, prin care atestau că ar fi cumpărat lingouri de aluminiu de la aceste societăţi, însă facturile sunt fictive, deoarece administratorii societăţilor respective au confirmat faptul că nu au livrat nici o cantitate de lingouri de aluminiu către SC G.D. SRL S. şi SC B. SRL S.
S-a reţinut că aceste fapte întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracţiunilor de spălare de bani în formă continuată prevăzută şi
pedepsită de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.:
a. rezultând un prejudiciu în valoare de 48.116.468.986 lei, în sarcina inculpatului D.N.E., din care suma de 7.687.234.396 lei reprezintă impozit pe venit, TVA, majorări, dobânzi şi penalităţi de întârziere, sumă la care urmează să fie obligat acest inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.D. SRL S, iar în solidar cu inculpatul T.S., numai în limita sumei de 7.687.234.396 lei, către partea civilă D.G.F.R O.
b. rezultând un prejudiciu de 7.333.906.930 lei, în sarcina inculpatului D.D. din care, pentru suma de 1.250.626.218 lei, reprezentând impozitul pe venit, TVA, majorări, dobânzi şi penalităţi de întârziere, va fi obligat în solidar cu inculpatul T.S. către aceeaşi parte civilă.
Totodată, s-a reţinut că inculpaţii D.N.E. şi D.D. au săvârşirea şi infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994 în formă continuată, întrucât au întocmit în mod necorespunzător evidenţele contabile cu scopul de a diminua veniturile sau sursele impozabile, precum şi infracţiunea prevăzută de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994 în formă continuată, prin aceea că au înregistrat operaţiuni şi cheltuieli nereale în scopul de a diminua impozitele datorate statului.
Pentru inculpatul T.S. s-a reţinut că a acţionat în calitate de complice la săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani şi evaziune fiscală în formă continuată, prevăzute şi pedepsite de art. 26 raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 10 alin. (1) şi art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen., şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., fiind săvârşite în concurs real de infracţiuni.
Sub aspectul încadrării juridice a infracţiunilor de evaziune fiscală, s-a reţinut că în materie operează concursul de legi în timp, prima instanţă reţinând aplicarea art. 13 C. pen., raportat la regimul sancţionator mai blând prevăzut de Legea nr. 87/1994 pentru toţi inculpaţii.
Vinovăţia inculpaţilor a fost stabilită şi dovedită cu materialul probator administrat în cauză, s-a procedat la individualizarea judiciară a pedepselor, în raport de criteriile generale cuprinse în dispoziţiile art. 72
C. pen., privind limitele dc pedeapsă pentru infracţiunile comise, pericolul social al faptelor dat dc modalitatea comiterii lor, împrejurările concrete în care faptele au fost comise, dar şi de circumstanţele personale ale inculpaţilor, care nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale şi au fost prezenţi la toate termenele de judecată.
In acest mod, în privinţa inculpatului D.N.E. s-a avut în vedere starea sănătăţii acestuia - confirmată de actele medicale depuse la dosar - apre-
ciindu-se că pedeapsa orientată spre minimul legal prevăzut de lege este de natură să-şi atingă scopul preventiv educativ şi sancţionator în sensul art. 52 C. pen.
Inculpaţilor D.N.E. şi D.D. li s-au aplicat pedepse cu închisoarea şi, avându-se în vedere împrejurarea că aceştia nu au mai fost condamnaţi anterior, faţă de comportamentul avut după comiterea faptei, prin prezentarea lor la toate termenele de judecată, prima instanţă a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins şi fară privarea acestora de libertate, prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, cu respectarea măsurilor de supraveghere.
în privinţa inculpatului T.S., avându-se în vedere contribuţia efectivă a acestuia în toată activitatea infracţională şi calitatea lui de complice, instanţa de fond, raportat şi la circumstanţele personale ale acestuia (fară antecedente penale şi care s-a prezentat la instanţă pe parcursul cercetării judecătoreşti) a apreciat că se pot reţine în speţă circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege, iar ca modalitate de executare a pedepsei, s-a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei şi s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării condiţionate a pedepsei.
Sub aspectul laturii civile, instanţa de fond a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. O. şi a fost obligat inculpatul D.N.E., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.D. SRL S., la plata sumei de 48.469.796.452 ROL despăgubiri civile, din care, în solidar cu inculpatul T.S., la plata sumei de 7.687.234.396 ROL reprezentând impozitul pe venit, TVA, majorări, dobânzi şi penalităţi de întârziere.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, cât şi inculpaţii D.N.E. şi D.D., invocând critici de ne-legalitate şi netemeinicie.
Prin decizia penală nr. 20/06.02.2008, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi inculpaţii
D.N.E. şi D.D. împotriva sentinţei penale nr. 64/26.03.2007, pronunţată de Tribunalul Olt.
S-a desfiinţat în parte sentinţa penală atacată; au fost descontopite pedepsele aplicate inculpaţilor D.N.E., D.D. şi T.S.
In baza art. II pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d)
C. proc. pen., i-a achitat pe fiecare dintre inculpaţii D.N.E. şi D.D. pentru infracţiunea prevăzută de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi pe inculpatul T.S. pentru infracţiunea pre
văzută dc art. 26 C. pen. raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-au recontopit pedepsele în pedepsele rezultante de: câte 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pentru fiecare din inculpaţii D.N. şi D.D.; 1 an închisoare pentru inculpatul T.S.
S-au aplicat art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen. pentru fiecare inculpat.
In baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendării executării pedepselor principale pentru toţi inculpaţii.
S-a dispus obligarea la plata despăgubirilor: în sumă de 1.250.627.218 ROL, în solidar, a inculpaţilor D.D. şi T.S., aferent TVA şi impozit pentru SC B. SRL; în sumă de 5.981.685.487 ROL, a inculpatului T.S., aferent TVA şi impozit pentru SC S.E.J. SRL; în sumă de 3.892.349.591 ROL, în solidar, a inculpaţilor D.N. şi T.S., aferent TVA şi impozit pentru SC
G.D. SRL.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Sesizarea instanţei a vizat activitatea desfăşurată de cei trei inculpaţi, în calitate de comercianţi - administratori - la: SC G.D. SRL inculpatul D.N.E., SC B. SRL inculpatul D.D., SC S.E.J. SRL inculpatul T.S., constând în aceea că SC G.C. SRL şi B. SRL, prin administratorii lor, au achiziţionat lingouri de aluminiu de pe piaţa liberă, pentru care au înregistrat în evidenţa contabilă documente primare de provenienţă (facturi fiscale şi chitanţe) care nu corespundeau realităţii, respectiv emanând de la societăţi fantomă sau de la SC S.E.J. SRL (care nu desfăşură activitate comercială), ulterior comercializând aluminiul către SC D. SRL.
Or, la controlul efectuat de D.G.F.P.S., s-a constatat că documentele de provenienţă erau „ajustate” în raport de valorile obţinute din vânzarea aluminiului către S.C.D., respectiv indicau valori de achiziţie supraevaluate, în scopul diminuării impozitului pe profit şi a TVA datorate de către SC B. SRL şi SC G.D. SRL bugetului de stat.
In acest fel, probatoriul scriptic şi testimonial administrat, coroborat cu datele rezultate din rapoartele de control întocmite de D.G.F.R şi Garda Financiară, au evidenţiat următoarea situaţie de fapt:
- SC B. SRL, pentru perioada 15.07.2002 - 18.05.2003, a comercializat aluminiu către SC D. SRL, fiind întocmite 44 de facturi în valoare de 12.242.667.640 lei, pentru care, raportat la documentele contabile de provenienţă, a rezultat un prejudiciu de 1.250.627.218 ROL, reprezentând TVA şi impozit pe profit, cu majorările şi penalităţile aferente;
- SC G.D. SRL, pentru perioada 01.03.2002 - mai 2003, a comercializat aluminiu către SC D. SRL, fiind întocmite 48 de facturi în valoare totală de 47.265.211.890 ROL, pentru care, raportat la documentele contabile de provenienţă, a rezultat un prejudiciu de 3.892.349.591 ROL, reprezentând TVA şi impozit pe profit, cu majorările şi penalităţile aferente;
- SC S.E.J. SRL, pentru perioada septembrie 2002 - decembrie 2002, prin omisiunea înregistrării activităţii de comercializare de aluminiu către SC G. şi SC B., s-a sustras de la plata TVA şi a impozitului pe profit datorate, în sumă totală de 5.981.685.487 ROL.
Totodată, s-a reţinut că sumele de bani rezultate din vânzarea către D. au fost virate în conturile SC S.E.J. SRL, deschise de inculpatul T.S. la Sucursalele din S. ale S. Bank şi E. Post, ulterior fiind remise celorlalţi doi coinculpaţi, urmând să se reţină că toţi inculpaţii au beneficiat de pe urma comiterii activitătii infracţionale.
Astfel, s-a constatat că inculpaţii deduşi judecăţii, în baza înţelegerii infracţionale comune, au săvârşit acte de comerţ constând în vânzare de mărfuri, pentru care au întocmit - inculpatul T.S. pentru SC S.E.J. SRL-şi înregistrat - fiecare inculpat pentru societatea pe care o administra -documente de evidenţă contabilă primară care nu corespund adevărului în privinţa cantităţii şi a preţului, precum şi a realităţii tranzacţiei, stabilind astfel un circuit cu aparenţă licită, în baza căruia au obţinut venituri importante prin sustragerea de la plata taxelor datorate bugetului de stat.
In acest mod s-a reţinut că SC S.E.J. SRL apare scriptic drept furnizor pentru lingourile de aluminiu, alături de alte societăţi-fantomă (SC
H.G.D. SRL, SC E.T. SRL, SC U.D. SRL, SC H.E.I. SRL, SC A.P. 2000, SC F. SRL, SC E.C. SRL), ale căror documente contabile au fost procurate de inculpaţi şi completate, fie de inculpatul T.S., fie de martora
O.D., iar societăţile administrate de ceilalţi doi inculpaţi - SC B. SRL, administrată de D.D., SC G.D. SRL, administrată de D.N.E. - comercializau aluminiul respectiv, în mod real, către SC D. SRL, încasând atât în numerar, cât şi prin documente de plată în cont bancar, contravaloarea mărfurilor, în realitate procurate de pe piaţa liberă.
Faţă de această situaţie dc fapt corect reţinută şi dc prima instanţă, s-a constatat că fiecare dintre inculpaţii D.N.E. şi D.D. a săvârşit câte o infracţiune de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, constând în „acceptarea de documente primare necorespunzătoare în scopul împiedicării verificărilor financi-ar-contabile, dacă fapta a avut drept consecinţă diminuarea veniturilor impozabile”, respectiv de art. 11 lit. c) din aceeaşi lege, constând în „înregistrarea de operaţiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a nu plăti ori
a diminua impozitul, taxa sau contribuţia”, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar inculpatul T.S. a săvârşit două infracţiuni, în formă continuată, de complicitate la infracţiunile descrise mai sus, respectiv o infracţiune prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, respectiv o infracţiune prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
In acest context s-a reţinut că în privinţa inculpatului T.S. nu sunt aplicabile prevederile art. 33 lit. a) C. pen. privind concursul real de infracţiuni, raportat la fiecare dintre faptele săvârşite alături de coinculpaţii
D.N. şi D.D., pentru următoarele considerente:
Pe de o parte, probatoriul administrat nu a confirmat existenţa a două rezoluţii infracţionale distincte, raportat la fiecare din societăţile care au beneficiat de venituri din vânzarea mărfurilor, în calitate de furnizori pentru SC D, ci, dimpotrivă, existenţa unei hotărâri infracţionale unice, concretizată în înţelegerea celor trei inculpaţi de a acţiona împreună, prin societăţile ai căror administratori erau, pentru a dobândi venituri de care să beneficieze fiecare, iniţiativa infracţională aparţinând inculpatului D.N.E. (după cum rezultă din depoziţiile martorilor audiaţi, care se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor D.N. şi T.S., precum şi cu faptul ridicării banilor expediaţi de SC D. SA pentru cele mai multe dintre tranzacţiile încheiate).
Pe de altă parte, infracţiunile reţinute în sarcina tuturor inculpaţilor au fost săvârşite în formă continuată, în condiţiile art. 41 alin. (2) C. pen., ceea ce include toate acţiunile materiale ale acestora având, fiecare, conţinutul infracţiunii-tip, indiferent dacă participaţia s-a realizat între inculpaţii T.S. şi D.N. sau între inculpaţii T.S. şi D.D.
In privinţa criticilor formulate de toţi apelanţii, referitor la infracţiunea de spălare de bani reglementată de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, s-au reţinut următoarele:
In accepţiunea legii, infracţiunea de spălare de bani constituie o in-fracţiune-mijloc, prin care se urmăreşte ajutarea unei persoane care a comis o infracţiune din care au rezultat bunuri, să se sustragă de la urmărire, judecată sau de la executarea pedepsei, fapta penală incriminată în art. 23 lit. a) constând în acţiunea de schimbare sau de transfer dc bunuri, cunoscând provenienţa specială a acestora, din săvârşirea unei infracţiuni, elementul material al infracţiunii având drept scop ascunderea sau disimularea originii ilicite a bunurilor.
Analizând situaţia de fapt dovedită în cauză în raport de prevederile normei speciale din Legea nr. 656/2002, s-a constatat că activitatea
infracţională dedusă judecăţii nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, pentru următoarele argumente:
Inculpaţii au întocmit evidenţă contabilă asupra documentelor de provenienţă a mărfurilor pe care le-au valorificat ulterior prin acte de comerţ licite, încheiate cu SC D. SRL, folosindu-se de facturi fiscale şi chitanţe care nu reflectau adevărul nici în ceea ce priveşte realitatea raportului juridic de aprovizionare mărfuri, nici privitor la valoarea acestora, în fapt bunurile fiind procurate de pe piaţa liberă, fără a se putea identifica sursa.
In aceste condiţii, nu s-a constatat îndeplinită condiţia cerută de Legea nr. 656/2002 privind originea ilicită a bunurilor care au format obiectul transferului ulterior, deoarece legea specială defineşte caracterul ilicit al provenienţei bunului, identificându-l drept bun provenit din săvârşirea de infracţiuni; de asemenea, faptele inculpaţilor nu pot constitui elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 23 lit. a), deoarece probele administrate nu au confirmat că inculpaţii au avut cunoştinţă de faptul că aluminiul comercializat provine din comiterea unei infracţiuni şi au urmărit ajutarea autorului infracţiunii respective.
Mai mult, în sarcina inculpaţilor nu s-a probat decât întocmirea necorespunzătoare a documentelor contabile primare, în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile, fapta conducând la diminuarea veniturilor şi surselor impozabile, ceea ce reprezintă conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 10 alin. (I) din Legea nr. 87/1994, situaţie în care aceeaşi activitate materială nu poate constitui şi obiectul infracţiunii de spălare de bani, nefiind realizat scopul cerut de lege - cunoaşterea provenienţei infracţionale a bunurilor, finalitatea urmărită fiind disimularea originii ilicite şi ajutarea autorului infracţiunii principale să se sustragă răspunderii penale.
Corespunzător soluţiei adoptate pe latură penală, în privinţa infracţiunii de spălare de bani s-a reformat şi latura civilă a cauzei, în sensul că s-a luat act de faptul că, în raport de dispoziţiile art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 118 C. pen., în cazul infracţiunii de spălare de bani, sumele rezultate sau folosite la comiterea infracţiunii sunt supuse măsurii de siguranţă a confiscării speciale; în consecinţă, s-a reţinut că prima instanţă a pronunţat o soluţie nelegală, dispunând obligarea inculpaţilor la plata de despăgubiri, într-o sumă care excede acţiunii civile promovate în procesul penal de către D.G.F.P. O., vizând repararea prejudiciului rezultat din evaziunea fiscală, respectiv aferent impozitelor şi taxelor diminuate prin activitatea infracţională.
Astfel, s-a constatat că prima instanţă a reţinut drept prejudiciu toate sumele rezultate din actele de comerţ desfăşurate, respectiv sumele înca
sate de la SC D. SRL (48.469.796.452 lei), alături de sumele reprezentând produsul evaziunii fiscale, astfel cum au fost concretizate în cererea de constituire de parte civilă.
Or, pentru sumele rezultate din tranzacţiile reale, respectiv între SC
B., SC G., în calitate de furnizori, şi SC D., în calitate de beneficiar, s-a reţinut caracterul licit al operaţiunii comerciale, ceea ce exclude existenţa răspunderii civile delictuale a inculpaţilor, aceştia urmând să răspundă numai pentru sumele sustrase de la plata impozitului pe profit şi TVA datorată, aferentă tranzacţiilor fictive atestate de evidenţa contabilă întocmită pentru SC S.E.J. SRL, SC G.D. SRL şi SC B. SRL, realizată cu încălcarea normelor legale în materie şi care realizează conţinutul infracţiunilor de evaziune fiscală.
In consecinţă, s-a reţinut că prejudiciul produs prin activitatea infracţională în cauză este în sumă totală de 11.124.662.296 ROL, urmând a fi reţinută obligaţia solidară de plată a inculpaţilor, după cum urmează: pentru suma de 1.250.627.218 ROL, în sarcina inculpaţilor D.D. şi T.S., pentru obligaţiile datorate de SC B. SRL; pentru suma de 3.892.349.591 ROL, în sarcina inculpaţilor D.N.E. şi T.S., pentru obligaţiile datorate de SC G.D. SRL, precum şi obligaţia personală a inculpatului T.S. pentru suma de 5.981.685.487 ROL, pentru obligaţiile datorate de SC S.E.J. SRL.
In privinţa modalităţii de executare, s-a reţinut că prima instanţă a apreciat corespunzător că, faţă de împrejurările personale favorabile inculpaţilor (lipsa antecedentelor penale, integrarea în societate, cooperarea cu organele judiciare), există garanţia îndeplinirii scopului preven-tivo-educativ al pedepselor şi în cazul suspendării sub supraveghere a executării în condiţiile art. 86,-864 C. pen., respectiv a suspendării condiţionate a executării în condiţiile art. 81-84 C. pen., pentru inculpatul T.S., sub acest aspect critica din apelul Parchetului nefiind fondată.
In cazul celorlalte dispoziţii ale sentinţei apelate, care nu contravin soluţiilor adoptate prin prezenta decizie, s-au aplicat prevederile art. 382 alin. (2) C. proc. pen., iar acestea au fost menţinute.
împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, partea civilă A.N.A.F. şi inculpaţii D.D. şi D.N.E.
Prin decizia nr. 4032/05.12.2008, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile, a casat decizia penală recurată şi a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor aceleiaşi instanţe, Curtea de Apel Craiova.
Examinând întreg materialul de la dosar, înalta Curte a constatat, cu privire la latura penală, că instanţa de apel a omis să consemneze în cu
prinsul încheierii de dezbateri să rezume în considerentele deciziei şi, în consecinţă, să examineze şi să se pronunţe asupra criticii formulate în apelul parchetului, vizând „înlăturarea art. 74 şi 76 C. pen. pentru cei trei inculpaţi”, critică reiterată în recurs numai în ce îl priveşte pe inculpatul T.S.
Nu s-a arătat în considerentele deciziei şi nu s-a menţionat în dispozitivul acesteia incidenţa prevederilor art. 373 C. proc. pen. în privinţa inculpatului T.S., care, deşi nu declarase apel, a fost achitat pentru complicitate la infracţiunea de spălare de bani, soluţie consecutivă achitării autorilor (inculpaţii D.D. şi D.N.E.); nu s-a examinat în considerentele deciziei cererea inculpaţilor apelanţi D.N.E. şi D.D. privind acordarea unor circumstanţe atenuante judiciare (art. 74 C. pen.), cu consecinţa stabilirii pedepsei sub minimul special, cerere menţionată ca atare în încheierea de dezbateri şi reluată (ambiguu) în cuprinsul deciziei; inculpatul
D.N.E. a reiterat această critică în recursul de faţă.
Aceeaşi instanţă de apel a omis să înlăture, prin dispozitivul deciziei, obligarea inculpaţilor la plata, cu titlu de despăgubiri, a sumei de
48.469.796.452 ROL, omisiune ce nu poate fi remediată prin raportare la cuprinsul dispoziţiei deciziei privind obligarea inculpaţilor la despăgubiri, cu atât mai mult cu cât, în continuare, se precizează „menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate”.
A omis să examineze şi să se pronunţe asupra „accesoriilor” creanţelor în despăgubire (majorări de întârziere, penalităţi şi dobânzi legale aferente sumei totale de 11.124.662.296 ROL) şi, de asemenea, a omis să precizeze cui i se cuvin despăgubirile civile acordate.
In raport de motivele de apel invocate, cât şi de indicaţiile decizi-
ei de casare a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 38518
C. proc. pen., se constată că apelurile formulate de părţi sunt întemeiate, astfel încât, în baza art. 379 pct. 2 lit. a), raportat la art. 382 C. proc. pen., urmează a le admite; va desfiinţa hotărârea instanţei de fond în parte, în sensul celor ce urmează a fi expuse în continuare.
In condiţiile în care decizia de casare statuează că sunt definitiv câştigate cauzei achitarea inculpaţilor D.N.E. şi D.D. pentru infracţiunea de spălare de bani şi a inculpatului T.S. pentru complicitate la această infracţiune şi neobligarea lor la plata cu titlu de despăgubiri a sumei de
48.469.796.452 ROL, urmează ca inculpaţii D.N.E. şi D.D. să fie achitaţi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar inculpatul T.S. să fie achitat pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
In ceea ce îl priveşte pe inculpatul T.S., se constată că acesta nu a promovat în cauză apel, dar faţă de dispoziţiile art. 373 C. proc. pen., în condiţiile în care ceilalţi doi inculpaţi au declarat apel, se vor extinde efectele căii de atac şi asupra acestui inculpat, care urmează a fi achitat în conformitate cu cele arătate, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de spălare de bani.
In ceea ce priveşte celelalte fapte penale imputate inculpaţilor, apreciem că starea de fapt a fost corect stabilită, inculpaţi au săvârşit infracţiunile de evaziune fiscală, respectiv complicitate la evaziune fiscală, prin activitatea desfăşurată de aceştia, în calitate de administratori sociali la trei societăţi comerciale, respectiv G.D. SRL - inculpatul D.N.E., B. SRL - inculpatul D.D. şi S.E.J. SRL - inculpatul T.S.
Astfel, cele trei societăţi comerciale, prin administratorii lor, inculpaţii, s-au aprovizionat cu lingouri de aluminiu de pe piaţa liberă, pentru care au înregistrat în evidenţa contabilă documente primare de provenienţă (facturi fiscale şi chitanţe), care nu corespundeau realităţii, respectiv societăţile vânzătoare erau fictive, nefiind înregistrate în conformitate cu Legea nr. 31/1990.
Ulterior, marfa astfel cumpărată era vândută unei alte societăţi comerciale, respectiv D. SRL, prilej cu care documentele de provenienţă erau modificate în raport de valorile obţinute din revânzare, indicând valori de achiziţie supraevaluate.
Astfel, ca urmare a acestui procedeu, societăţile comerciale administrate de inculpaţi şi-au diminuat impozitul pe profit şi TVA aferentă sumelor rezultate din activitatea comercială şi datorate către stat de societăţile comerciale practicante ale procedeelor nelegale.
Ca urmare a acestei activităţi, sumele datorate de către aceste societăţi, rezultate în urma întocmirii eronate, în mod nereal, a actelor contabile, sunt datorate astfel: B. SRL S., administrată de inculpatul D.D., a prejudiciat statul cu suma de 1.250.627.218 ROL; S.E.J. SRL S., administrată de inculpatul T.S., a prejudiciat statul cu suma de 5.981.685.487 ROL, iar G.D. SRL S., administrată de inculpatul D.N.E., a adus un prejudiciu statului în sumă de 3.892.349.591 ROL, sumele datorate astfel fiind purtătoare de dobândă şi penalităţi de întârziere, în conformitate cu dispoziţiile Codului fiscal.
Aceste sume urmează a fi reţinute ca reprezentând prejudiciul produs statului român prin activitatea infracţională a celor trei inculpaţi şi având în vedere modalitatea în care s-au derulat operaţiunile comerciale dintre societăţi, prin înţelegerea celor trei inculpaţi, urmează să fie imputate solidar inculpaţilor.
Reţinând cele arătate mai sus, cu privire la infracţiunile săvârşite de către cei trei inculpaţi şi la urmările acestora, constând în prejudiciul adus părţii civile prin faptele imputate, se constată că sunt întemeiate criticile apelanţilor-inculpaţi în ceea ce priveşte individualizarea pedepselor.
Astfel, având în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., circumstanţele personale ale acestora, atitudinea procesuală adoptată pe parcursul procesului penal, urmează ca pedepsele rezultante pentru inculpaţii din cauză, prin recontopirea sancţiunilor aplicate pentru infracţiunile de evaziune fiscală, conform art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35
C. pen., în cazul inculpaţilor D.N.E. şi D.D., să fie de câte 2 ani închisoare fiecare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b), c) C. pen., instanţa orientându-se astfel spre minimul special prevăzut de lege.
Totodată, s-a reţinut ca întemeiată critica apelanţilor-inculpaţi referitoare la individualizarea judiciară a pedepsei, cu privire la pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a 11-a şi lit. b) şi c) C. pen., pe durata pedepsei principale, precum şi la incidenţa art. 71 alin. (5) C. pen., în cazul inculpatului T.S.
In ceea ce îl priveşte pe inculpatul T.S., acesta urmează să execute pedeapsa de 1 an închisoare, instanţa apreciind că se impune şi aplicarea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., raportat la art. 76 lit. d) C. pen., aceasta în condiţiile în care din actele dosarului a reieşit conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii, precum şi comportarea sinceră în cursul procesului penal, atitudinea cooperată a acestuia pe tot parcursul soluţionării cauzei.
Modalitatea de executare dispusă de instanţa de fond se apreciază că a fost judicios aleasă de către aceasta, astfel încât, în cazul inculpaţilor
D.D. şi D.N.E., se va menţine suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor în condiţiile prevăzute de art. 86'-864 C. pen., respectiv suspendarea condiţionată a executării pedepsei în condiţiile art. 81-84
C. pen., pentru inculpatul T.S.
Alegând această modalitate de executare şi menţinând-o prin prezenta decizie, se apreciază că este nefondată critica parchetului sub acest aspect.
In ceea ce priveşte latura civilă a cauzei deduse judecăţii, se constată că în raport de acţiunea civilă formulată de statul român, prin Ministerul Finanţelor, acţiune precizată şi cu ocazia soluţionării apelului, aceasta este întemeiată în parte.
Astfel, inculpatul D.D. şi inculpatul T.S., în solidar, vor fi obligaţi la plata sumei de 1.250.627.218 ROL, inculpaţii D.N.E., în solidar cu
inculpatul T.S., vor fi obligaţi la plata sumei de 3.892.349.591 ROL, iar inculpatul T.S. va fi obligat şi la plata sumei de 5.981.685.487 ROL către statul român, prin Ministerul Finanţelor, cu titlu de prejudiciu.
Se va respinge capătul de cerere privind acordarea penalităţilor de întârziere şi dobânzilor legale în continuare, în condiţiile în care se constată că societăţile comerciale prin intermediul cărora au fost efectuate operaţiunile comerciale aducătoare de prejudiciu, în detrimentul părţii civile, au fost supuse procedurii falimentului.
In cazul acestor societăţi, art. 41 din Legea nr. 85/2006 arată că nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii.
Or, în aceste condiţii debitul societăţilor comerciale nu mai este purtător de dobânzi şi penalităţi de întârziere în condiţiile Legii nr. 85/2006 şi, totodată, este lipsit de raţiune a fi calculate aceste penalităţi în raport de natura juridică a obligaţiei legale - impozit pe venit şi TVA, creanţe ce însoţesc numai activitatea comercială, potrivit Codului fiscal.
Pentru aceeaşi raţiune, constatând că penalităţile de întârziere şi dobânzile solicitate în această modalitate de partea civilă nu pot însoţi răspunderea civilă delictuală a persoanei fizice, căci nu sunt prevăzute de lege, cererea de acordare în continuare a acestor penalităţi se apreciază că este neîntemeiată.
In acest context, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi inculpaţii D.N.E. şi D.D. împotriva sentinţei penale nr. 64/26.03.2007, pronunţată de Tribunalul Olt.
In baza art. 373 C. proc. pen., au fost extinse efectele apelurilor declarate de inculpaţii D.N.E. şi D.D. şi faţă de inculpatul T.S.
A fost desfiinţată în parte sentinţa.
Au fost descontopite pedepsele aplicate inculpaţilor D.N.E., D.D. şi T.S.
In baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d)
C. proc. pen., au fost achitaţi inculpaţii D.N.E. şi D.D. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi inculpatul T.S. pentru infracţiunea prevăzută dc art. 26 C. pen. raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
In baza art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen, au fost condamnaţi inculpaţii
D.N.E. şi D.D. la câte 6 luni închisoare.
In baza art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., au fost condamnaţi aceiaşi inculpaţi la câte 2 ani închisoare, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) şi c) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.
In baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpaţii D.N.E. şi D.D. vor executa pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare fiecare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.
In baza art. 26 C. pen. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.S. la 3 luni închisoare.
In baza art. 26 raportat la art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an închisoare.
In baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul T.S. va executa pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare. în baza art. 81-82 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei.
A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de statul român, prin Ministerul Finanţelor - D.G.F.P., astfel cum a fost precizată.
A fost obligat inculpatul D.D., în solidar cu inculpatul T.S., la plata sumei de 1.250.627.218 ROL, inculpatul T.S. la plata sumei de 5.981.685.487 ROL, precum şi inculpatul D.N., în solidar cu inculpatul T.S., la plata sumei de 3.892.349.591 ROL, cu titlu de prejudiciu către partea civilă M.F. - D.G.F.P. O.
Notă. Decizia a rămas definitivă prin decizia din 04.06.2010 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, prin care s-a respins ca nefondat recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
