Judecata. Schimbarea încadrării juridice.
| Comentarii |
|
Nerespectarea dispoziţiilor art.334 Cod procedură penală şi a art.286 al.2 Cod procedură penală
Prin sentinţa penală nr. 1148 din 28 iunie 2001, Judecătoria Bistriţa, a dispus, printre altele, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, achitarea celor 5 inculpaţi de sub învinuirea de a fi săvârşit infracţiunea de lipsire de libertate, prevăzută de art. 189 alin. 2 Cod penal, însă au fost condamnaţi inculpaţii pentru infracţiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal, deşi prin actul de sesizare inculpaţii au fost trimişi în judecată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate.
într-adevăr, la termenul de judecată din 21 iunie 2001 instanţa a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice a faptelor, în sensul de a se reţine în sarcina inculpaţilor şi infracţiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal, ca şi circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit. a Cod penal, menţionându-se în considerentele sentinţei că această schimbare de încadrare juridică se impune faţă "de faptele din rechizitoriu aşa cum au fost ele descrise", fără însă ca prin dispozitiv să se pronunţe efectiv în acest sens, trecând direct la soluţionarea cauzei în raport de noua încadrare juridică.
Mai mult, conform art. 180 alin. 3 Cod penal, pentru infracţiunea de lovire, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, astfel încât în cauză erau incidente şi dispoziţiile art. 286 alin. 2 Cod procedură penală.
Potrivit acestui text de lege, când schimbarea încadrării juridice într-o infracţiunea pentru care este necesară plângerea prealabilă se face în faţa instanţei, aceasta cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere pentru această infracţiune şi, după caz, continuă sau încetează procesul penal.
La termenul din 21.06.2001, când s-a pus în discuţia părţilor necesitatea schimbării încadrării juridice, partea vătămată nu a fost prezentă, cauza fiind dezbătută în fond la acelaşi termen în absenţa acesteia.
Prin decizia penală nr. 229 din 15 octombrie 2001, pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud, definitivă prin nerecurare, s-au admis apelurile parchetului şi inculpaţilor, s-a desfiinţat sentinţa atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecare instanţei de fond.
Decizia penală nr.229/15.10.2001 a Tribunalului Bistriţa Năsăud
