LOVITURI CAUZATOARE DE MOARTE. OMOR CALIFICAT. DISTINCŢIE. PRAETERINTENŢIE.
| Comentarii |
|
Lovirea victimei cu pumnul în regiunea nazală şi apoi cu piciorul în piept nu implică previziunea probabilităţii ivirii rezultatului letal produs, întrucât nici modul şi mijlocul utilizat pentru executarea loviturilor, nici regiunea în care s-au aplicat, nu sunt de natură, în cazuri obişnuite, să conducă la producerea decesului.
întrucât rezultatul letal nu a fost prevăzut şi acceptat de inculpat, lipsind intenţia de a ucide, corect s-a dispus schimbarea încadrării juridice din omor calificat în lovituri cauzatoare de moarte.
Prin sentinţa penală nr. 102 din 17.12.1998, Tribunalul Călăraşi a hotărât -în baza art. 334 Cod procedură penală - schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul C.G. din art. 174-175 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, în art. 183 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
în baza art. 183 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul C.G. la 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a şi b Cod penal; s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare, pronunţată de Judecătoria Călăraşi, prin sentinţa penală nr. 768/22.10.1996, pedeapsă ce urma să fie executată pe lângă noua pedeapsă, inculpatul urmând să execute în total 9 ani închisoare.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi, potrivit art. 88 Cod penal, a fost computată prevenţia acestuia de la 15.09.1998 la 17.12.1998.
în baza art. 71 Cod penal, de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la terminarea executării pedepsei, i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 Cod penal.
S-a admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă D.D. şi a fost obligat inculpatul la plata a 5.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile către aceasta.
în baza art. 191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata a 1.200.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarele: în noaptea de 14.09.1998, aflat în stare de ebrietate, inculpatul C.G. a refuzat să părăsească barul S.C. „Niga" S.R.L. din municipiul Călăraşi, comandând barmaniţei încă o sticlă de bere. Fără a reuşi să consume berea, inculpatul a plecat, luând cu el sticla de bere.
Barmaniţa l-a urmărit, intenţionând să recupereze ambalajul, în ajutorul ei a intervenit victima D.P., care avea în mână o mătură. După ce martora E.A. a reuşit să ia sticla din mâna inculpatului, acesta i-a aplicat victimei, fulgerător, o lovitură puternică în faţă, dezechilibrând-o şi imediat o altă lovitură cu piciorul, tot în zona feţei, doborând-o pe spate. în cădere, victima D.P. s-a lovit cu capul de platforma betonată a trotuarului, rămânând nemişcată şi decedând pe loc.
Tribunalul a schimbat încadrarea juridică din omor calificat în infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte, motivând că inculpatul nu a avut intenţia să omoare victima, întrucât conflictul a fost spontan, iar inculpatul i-a aplicat victimei numai două lovituri, în urma cărora aceasta a căzut pe spate, nicidecum multiple lovituri cu pumnii şi picioarele, aşa cum s-a menţionat în rechizitoriul întocmit de parchet.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, cât şi inculpatul.
Parchetul a criticat hotărârea, susţinând că nejustificat instanta a schimbat încadrarea juridică a faptei comise de inculpat, întrucât erau întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat.
La rândul său, inculpatul a cerut reducerea pedepsei, pe care o consideră prea aspră.
Examinând apelurile astfel formulate şi verificând sentinţa criticată, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea reţine următoarele:
Raportul de expertiză medico-legală evidenţiază natura şi cauza morţii victimei, precizând că aceasta avea o plagă contuză occipital median, 3 excoriaţii pe vârful piramidei nazale, o excoriaţie octogonalăîn zona presternal şi 3 excoriaţii pe hemitoracele antero-lateral drept. în concluzie, consideră că moartea s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale şi asfixiei mecanice cu lichid de vărsătură, consecutiv unui politraumatism cranio-cerebral-toracal.
Totodată, se arată că leziunile s-au produs prin lovire cu corp dur. urmată de cădere şi lovire de un plan dur.
întregul material probator administrat atât în cursul cercetărilor penale, cât şi în timpul cercetării judecătoreşti, dovedeşte că inculpatul i-a aplicat victimei numai două lovituri, una cu pumnul şi alta cu piciorul, ambele în zona feţei şi pieptului, iar victima s-a dezechilibrat şi a căzut pe spate, lovindu-se cu capul de bordura trotuarului.
Toate aceste dovezi, coroborate cu lipsa unor relaţii de duşmănie între inculpat şi victimă, demonstrează că inculpatul nu a avut intenţia să ucidă victima, ci numai de a-i produce o vătămare corporală pentru a o împiedica să-l urmărească, iar decesul a fost un rezultat praeterintentionat.
Lovirea victimei cu pumnul în regiunea nazală şi apoi cu piciorul în piept nu implică previziunea probabilităţii ivirii rezultatului letal produs, întrucât nici modul şi mijlocul utilizat pentru executarea loviturilor, nici regiunea în care s-au aplicat, nu sunt de natură, în cazuri obişnuite, să conducă la producerea decesului.
Elementul subiectiv, necesar pentru existenţa infracţiunii de omor, nu rezultă din nici o împrejurare în care a fost săvârşită fapta şi nici din mobilul care l-a determinat pe inculpat să acţioneze.
întrucât rezultatul letal nu a fost prevăzut şi acceptat de inculpat, lipsind intenţia de a ucide, corect instanţa a schimbat încadrarea juridică din omor calificat în lovituri cauzatoare de moarte.
Aşa fiind, apelul parchetului se priveşte ca nefondat, în ceea ce priveşte critica adusă sentinţei de către inculpat, Curtea reţine că pedeapsa aplicată este bine individualizată, în raport de fapta comisă şi de persoana inculpatului, recidivist, în condiţiile art. 37 lit. a Cod penal, cuantumul acesteia fiind situat la limita medie a pedepsei prevăzută de lege.
Dat fiind că ambele apeluri declarate în cauză sunt nefondate, Curtea va menţine hotărârea instanţei de fond, care este legală şi temeinică, respingând apelurile, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Se va deduce detenţia preventivă de la 15.09.1998 la 29.04.1999.
(Secţia l-a penală, decizia penală nr. 195/1999)
NOTA: Faţă de modul de derulare a evenimentelor, în mod corect a apreciat instanţa că fapta comisă de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte.
Pentru a vedea dacă ne aflăm în faţa infracţiunii de omor sau a celei de lovituri cauzatoare de moarte, cauza trebuie analizată din toate punctele de vedere şi anume intensitatea loviturii, locul vizat, obiectul folosit, relaţiile dintre victimă şi agresor, ca şi intenţia făptuitorului, în speţă, inculpatul i-a aplicat victimei numai două lovituri, una cu pumnul şi alta cu piciorul, ambele în zona feţei şi pieptului, iar, ca urmare a acestora, victima s-a dezechilibrat şi a căzut pe spate, lovindu-se cu capul de bordura trotuarului.
Toate aceste dovezi, coroborate cu lipsa relaţiilor de duşmănie dintre inculpat şi victimă, demonstrează că inculpatul nu a avut intenţia să ucidă victima, ci numai de a-i produce o vătămare corporală, pentru a o împiedica să-l urmărească, decesul fiind un rezultat praeterintenţionat. Lovirea victimei cu pumnul în regiunea nazală şi apoi cu piciorul în piept nu implică previziunea probabilităţii ivirii rezultatului letal, întrucât nici modul şi mijlocul utilizat pentru efectuarea loviturilor, nici regiunea în care s-au aplicat, nu sunt de natură, în mod obişnuit, să conducă la producerea decesului. Elementul subiectiv necesar pentru existenţa infracţiunii de omor nu rezultă din nici o împrejurare, la fel şi mobilul care l-a determinat pe inculpat să acţioneze, aşa încât, în mod corect, a apreciat instanţa că fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte. (Judecator Sofica Dumitrascu - sectia I penala CAB)
