Omor deosebit de grav - art. 174, art. 175 lit. a) şi art. 176 lit. d) C. pen. - comis pentru a ascunde săvârşirea unei tâlhării. Omor cu premeditare - art. 174, art. 175 lit. a) C. pen. Condiţii în care poate fi reţinută această formă agravantă a infracţ

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal

Pentru existenţa complicităţii nu este necesar, sub aspect subiectiv, ca acel complice să se înţeleagă în prealabil cu autorul infracţiunii, fiind suficient ca el să aibă cunoştinţă despre săvârşirea faptei şi să ştie că prin activitatea sa ajută la comiterea ei. Din punct de vedere obiectiv, ajutorul dat de complice poate fi nu numai material, dar şi moral, prin întărirea şi întreţinerea hotărârii autorului de a desfăşura activitatea infracţională.

Decizia penală nr. 23 din 3 martie 2009

Prin sentinţa penală nr. 297 din 25.06.2008, Tribunalul Vaslui a condamnat pe inculpatul P.F. la următoarele pedepse: 20 de ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pentm săvârşirea unei complicităţi la infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 174, 175 lit. a) şi art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.; 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. a), b), c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus la zi arestarea preventivă.

în fapt, s-a reţinut că în noaptea de 21/22.09.2008, după o înţelegere prealabilă cu P.G. şi cu minora V.N.A., cei trei au pătmns în locuinţa părţii vătămate H.N. şi după ce inculpatul P.G. a aplicat mai multe lovituri cu securea în capul victimei, omorând-o, au deposedat-o pe aceasta de ceas şi de bijuterii. în cauză au fost audiaţi şi ceilalţi doi participanţi la comiterea infracţiunii, respectiv P.G. şi V.N.A., care au descris în detaliu modul în care au conceput şi apoi au realizat activitatea infracţională, inculpatul P.F. având sarcina de a rămâne în dreptul uşii de la cameră, pentm a opri victima în cazul în care aceasta ar fi încercat să fugă şi, de asemenea, de a-1 ajuta la nevoie pe coinculpatul P.G. Inculpatul P.F. nu a putut fi audiat în cursul urmăririi penale - ci doar anterior începerii acesteia - şi nici în timpul cercetării judecătoreşti.

Pentru ceilalţi participanţi la săvârşirea faptei s-a întocmit rechizitoriu separat, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.G. pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav şi tâlhărie, prevăzute de art. 174, 175 lit. a), art. 176 lit. d) C. pen. şi art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b), d) şi f) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 75 lit. c), art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP); totodată, s-a dispus încetarea urmăririi penale faţă de minora V.N.A. pentm săvârşirea infracţiunilor de complicitate la omor deosebit de grav şi tâlhărie, întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Prin acelaşi rechizitoriu, s-a disjuns cauza cu privire la inculpatul P.F.

Probele administrate în cauză au relevat că victima H.N. avea la data săvârşirii faptei vârsta de 66 de ani şi locuia singură într-un imobil proprietate personală din municipiul Bârlad. în acelaşi imobil, victima îşi amenajase magazinul SC H. SRL, prin care comercializa bunuri second hand.

Fiind cunoscută ca o persoană cu o situaţie materială bună şi divorţat, victima atrăgea tinere necăsătorite şi care aveau posibilităţi materiale modeste.

Probele administrate au dovedit că la locuinţa victimei veneau mai multe tinere care îi făceau menajul, primind în schimb bani şi bunuri de la magazin; unele dintre aceste tinere întreţineau cu victima relaţii intime şi primeau în schimb o răsplată materială.

în acea perioadă, în municipiul Bârlad locuia inculpatul P.G. împreună cu părinţii, iar la ei a venit în vizită, din municipiul Bucureşti, minora V.N.A., vara acestuia. Inculpatul P.F. venise în Bârlad, în acea perioadă, la vara sa, care era vecină cu familia inculpatului P.G. Cei trei au început să îşi petreacă timpul împreună; întrucât minora a rămas fără bani, inculpatul P.G. i-a propus să îi facă cunoştinţă cu victima. Ulterior, minora V.N.A. s-a mutat efectiv la victima H.N., însă ziua şi-o petrecea tot cu cei doi inculpaţi, în ziua de 21.09.2008, cei trei s-au întâlnit şi au hotărât să îl omoare pe H.N. şi să îi ia banii; în acest scop, au convenit ca întâi să meargă la locuinţa victimei inculpatul P.G. şi minora V.N.A., în recunoaştere şi pentru a vedea unde îşi ţinea victima banii. Minora a rugat pe victima H.N. să îi împrumute suma de 200.000 lei vechi, promiţându-i că se va întoarce în cursul aceleiaşi seri pentru a întreţine relaţii intime. în realitate, cei doi voiau să vadă unde îşi ţine banii victima, pentru a şti cum să acţioneze. în acelaşi scop, inculpatul P.G. a observat pe holul imobilului o secure rezemată de perete, printre alte unelte şi atunci s-a hotărât să omoare victima folosind acea secure. în jurul orelor 24.00, cei trei au plecat spre locuinţa victimei, având asupra lor şi nişte bucăţi din material textil, cu care să îşi acopere mâinile, pentru a nu lăsa urme. De poartă s-a apropiat minora V.N.A., care a sunat, iar victima H.N. a venit şi i-a deschis. Ceilalţi doi făptuitori s-au ascuns după o tarabă, pentm a nu fi observaţi de victimă. Potrivit înţelegerii şi planului elaborat anterior, minora a intrat cu victima în casă, însă în urma acesteia şi a închis uşa de la intrare, fără să o încuie. Victima şi minora s-au aşezat în pat şi au deschis televizorul. După un timp, P.G. şi P.F. au sărit gardul, au intrat în casă pe uşa lăsată descuiată de minora V.N.A., iar P.G. a luat securea de pe hol, ascunzând-o la spate. Când au intrat în camera în care se afla victima şi minora V.N.A., victima 1I.N. s-a ridicat în şezut, fiind şocată de apariţia acestuia şi l-a întrebat ce face. Atunci făptuitorul i-a aplicat o lovitură cu securea în faţă, în dreptul buzelor, victima căzând înapoi pe pernă. Când a încercat din nou să se ridice şi să ia telefonul, P.G. i-a mai aplicat o lovitură cu aceeaşi secure, în cap. După ce a căzut între pat şi noptieră, făptuitorul i-a mai aplicat câteva lovituri în cap, până când a constatat că victima nu mai mişca. în tot acest timp, inculpatul P.F. a rămas în cadml uşii de la cameră, pentru a putea interveni în caz de nevoie. Apoi, inculpatul P.G. a luat de pe masă o legătură cu chei, pe care i-a dat-o inculpatului P.F., spunându-i atât lui, cât şi minorei V.N.A. să meargă să numai material, dar şi moral, prin întărirea şi întreţinerea hotărârii autorului de a desfăşura activitatea infracţională.

Decizia penală nr. 23 din 3 martie 2009

Prin sentinţa penală nr. 297 din 25.06.2008, Tribunalul Vaslui a condamnat pe inculpatul P.F. la următoarele pedepse: 20 de ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pentru săvârşirea unei complicităţi la infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 174, 175 lit. a) şi art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.; 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. a), b), c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. In baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus la zi arestarea preventivă.

în fapt, s-a reţinut că în noaptea de 21/22.09.2008, după o înţelegere prealabilă cu P.G. şi cu minora V.N.A., cei trei au pătruns în locuinţa părţii vătămate H.N. şi după ce inculpatul P.G. a aplicat mai multe lovituri cu securea în capul victimei, omorând-o, au deposedat-o pe aceasta de ceas şi de bijuterii. în cauză au fost audiaţi şi ceilalţi doi participanţi la comiterea infracţiunii, respectiv P.G. şi V.N.A., care au descris în detaliu modul în care au conceput şi apoi au realizat activitatea infracţională, inculpatul P.F. având sarcina de a rămâne în dreptul uşii de la cameră, pentm a opri victima în cazul în care aceasta ar fi încercat să fugă şi, de asemenea, de a-1 ajuta la nevoie pe coinculpatul P.G. Inculpatul P.F. nu a putut fi audiat în cursul urmăririi penale - ci doar anterior începerii acesteia - şi nici în timpul cercetării judecătoreşti.

Prin acelaşi rechizitoriu, s-a disjuns cauza cu privire la inculpatul P.F.

Fiind cunoscută ca o persoană cu o situaţie materială bună şi divorţat, victima atrăgea tinere necăsătorite şi care aveau posibilităţi materiale modeste.

în acea perioadă, în municipiul Bârlad locuia inculpatul P.G. împreună cu părinţii, iar la ei a venit în vizită, din municipiul Bucureşti, minora V.N.A., vara acestuia. Inculpatul P.F. venise în Bârlad, în acea perioadă, la vara sa, care era vecină cu familia inculpatului P.G. Cei trei au început să îşi petreacă timpul împreună; întrucât minora a rămas fără bani, inculpatul P.G. i-a propus să îi facă cunoştinţă cu victima. Ulterior, minora V.N.A. s-a mutat efectiv la victima H.N., însă ziua şi-o petrecea tot cu cei doi inculpaţi, în ziua de 21.09.2008, cei trei s-au întâlnit şi au hotărât să îl omoare pe H.N. şi să îi ia banii; în acest scop, au convenit ca întâi să meargă la locuinţa victimei inculpatul P.G. şi minora V.N.A., în recunoaştere şi pentru a vedea unde îşi ţinea victima banii. Minora a rugat pe victima H.N. să îi împrumute suma de 200.000 lei vechi, promiţându-i că se va întoarce în cursul aceleiaşi seri pentm a întreţine relaţii intime. în realitate, cei doi voiau să vadă unde îşi ţine banii victima, pentru a şti cum să acţioneze. în acelaşi scop, inculpatul P.G. a observat pe holul imobilului o secure rezemată de perete, printre alte unelte şi atunci s-a hotărât să omoare victima folosind acea secure. în jurul orelor 24.00, cei trei au plecat spre locuinţa victimei, având asupra lor şi nişte bucăţi din material textil, cu care să îşi acopere mâinile, pentru a nu lăsa unne. De poartă s-a apropiat minora V.N.A., care a sunat, iar victima H.N. a venit şi i-a deschis. Ceilalţi doi făptuitori s-au ascuns după o tarabă, pentm a nu fi observaţi de victimă. Potrivit înţelegerii şi planului elaborat anterior, minora a intrat cu victima în casă, însă în urma acesteia şi a închis uşa de la intrare, fără să o încuie. Victima şi minora s-au aşezat în pat şi au deschis televizorul. După un timp, P.G. şi P.F. au sărit gardul, au intrat în casă pe uşa lăsată descuiată de minora V.N.A., iar P.G. a luat securea de pe hol, ascunzând-o la spate. Când au intrat în camera în care se afla victima şi minora V.N.A., victima H.N. s-a ridicat în şezut, fiind şocată de apariţia acestuia şi l-a întrebat ce face. Atunci făptuitorul i-a aplicat o lovitură cu securea în faţă, în dreptul buzelor, victima căzând înapoi pe pernă. Când a încercat din nou să se ridice şi să ia telefonul, P.G. i-a mai aplicat o lovitură cu aceeaşi secure, în cap. După ce a căzut între pat şi noptieră, făptuitorul i-a mai aplicat câteva lovituri în cap, până când a constatat că victima nu mai mişca. în tot acest timp, inculpatul P.F. a rămas în cad ml uşii de la cameră, pentm a putea interveni în caz de nevoie. Apoi, inculpatul P.G. a luat de pe masă o legătură cu chei, pe care i-a dat-o inculpatului P.F., spunându-i atât lui, cât şi minorei V.N.A. să meargă să caute banii. Inculpatul P.F. şi minora V.N.A. au ieşit afară din casă şi au mers la magazia din curte, bănuind că acolo ţinea victima banii; au încercat să deschidă lacătul, însă nu au reuşit. Intre timp, P.G. a luat de pe mâna victimei un ghiul din aur de 12 g, o verighetă de 6 g, un ceas mecanic şi a plecat la ceilalţi doi complici. întrucât începuseră să latre câinii, s-au speriat şi au plecat acasă; în dimineaţa zilei ce a urmat, toţi trei au plecat la Bucureşti, împărţind bijuteriile.

S-a reţinut că fapta inculpatului P.F. de a participa împreună cu numiţii P.G. şi V.N.A. la uciderea victimei H.N. cu lovituri de secure aplicate în cap de P.G., după o înţelegere prealabilă şi în scopul de a tâlhări victima, urmată de sustragerea bunurilor de P.G. şi împărţirea acestora între ei, ulterior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la omor deosebit de grav şi tâlhărie.

Hotărârea a fost apelată de inculpatul P.F., fiind criticată pentm nele-galitate; a susţinut apelantul că în mod greşit s-a reţinut participarea sa la săvârşirea faptelor, în condiţiile în care nu a comis niciun act material, ci pur şi simplu a stat în tocul uşii; a mai precizat inculpatul că şi forma agravantă a infracţiunii, respectiv premeditarea, nu a fost dovedită.

S-a solicitat reaprecierea materialului probator administrat, desfiinţarea sentinţei pronunţate în latură penală, înlăturarea agravantelor reţinute şi reducerea cuantumului pedepsei.

Curtea de apel a respins apelul ca nefondat, cu următoarea motivare: pentru existenţa infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 176 lit. d) C. pen., este necesar ca omorul să fi fost comis cu scopul de a săvârşi o tâlhărie.

în cauza de faţă, inculpatul P.F. împreună cu P.G. şi cu minora V.N.A., după o înţelegere prealabilă şi în scopul de a tâlhări victima H.N., a participat şi a asistat la lovirea repetată a acesteia cu securea în cap, de P.G., apoi la sustragerea bijuteriilor acesteia şi la împărţirea lor ulterioară.

Probele administrate în cauză au dovedit cu prisosinţă că inculpaţii au comis fapta de omor, cu premeditare.

Această formă agravantă a infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 175 lit. a) C. pen. presupune realizarea a două condiţii, şi anume: pe de o parte, luarea rezoluţiei trebuie să preceadă activitatea materială, cu un oarecare interval de timp, iar pe de altă parte, această hotărâre mai dinainte luată, trebuie să se concretizeze în anumite activităţi de pregătire a infracţiunii, cum ar fi adunarea de informaţii, procurarea mijloacelor de acţiune, pândirea victimei.

în cauza de faţă, inculpatul P.F. şi făptuitorul P.G. aveau informaţii precise despre victimă şi despre imobilul acesteia, de la minora V.N.A., pe care i-o prezentaseră pentm a întreţine relaţii intime; pentru elaborarea planului concret de acţiune, P.G. şi minora şi-au „făcut drum” la victimă, sub pretextul de a împrumuta bani, tocmai pentm a studia topografia locuinţei, iar cu acel prilej, P.G. a observat că victima ţinea pe holul casei o secure, pe care s-a hotărât să o folosească la săvârşirea faptei, lucru pe care l-a şi făcut.

De la luarea hotărârii şi până la punerea ei în aplicare, făptuitorii au chibzuit cum să acţioneze, cine să intre întâi, cum să lase uşa de la casă descuiată, pentru a avea acces ceilalţi şi unde să caute banii.

Toate aceste aspecte ale situaţiei de fapt dovedesc că atât P.G., cât şi inculpatul P.F. au comis această infracţiune cu premeditare.

Aşa fiind, cererea inculpatului de a-i fi înlăturată această agravantă a fost respinsă.

Inculpatul P.F. a mai susţinut că în mod greşit i-a fost reţinută calitatea de complice la săvârşirea infracţiunii de omor, în condiţiile în care el nu a comis niciun act material de agresare a victimei.

Curtea a constatat că prima instanţă a dat o corectă încadrare juridică faptelor reţinute în sarcina inculpatului P.F.

Probele administrate în cauză, inclusiv declaraţiile celorlalţi doi făptuitori, au dovedit că el ştia foarte bine că merge la locuinţa victimei H.N. pentru a o ucide cu securea de pe holul propriei locuinţe şi pentru a-i sustrage toţi banii; făptuitorii bănuiau că victima are în magazie sacii cu bani.

Fapta inculpatului P.F. de a fi mers împreună cu ceilalţi făptuitori la casa victimei, în scopul de a o ucide şi de a-i lua banii şi de a se afla la locul faptei, fără a săvârşi el însuşi vreun act material de lovire, în timp ce prietenul său P.G. îi aplica lovituri cu securea în cap, constituie complicitate morală la infracţiunea de omor deosebit de grav şi tâlhărie. Prin prezenţa sa la locul agresiunii, inculpatul P.F. a contribuit în mod conştient la săvârşirea infracţiunii, prin încurajarea celorlalţi participanţi, sub forma unui sprijin moral.

Faţă de sentinţa de fapt expusă, încadrarea juridică dată faptelor este corectă, iar apelul promovat a fost respins ca nefondat.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omor deosebit de grav - art. 174, art. 175 lit. a) şi art. 176 lit. d) C. pen. - comis pentru a ascunde săvârşirea unei tâlhării. Omor cu premeditare - art. 174, art. 175 lit. a) C. pen. Condiţii în care poate fi reţinută această formă agravantă a infracţ