Plângere împotriva rezoluţiei procurorului de neînce-pere a urmăririi penale. Probe insuficiente
| Comentarii |
|
C. proc. pen., art. 65, art. 2781
Sarcina administrării probelor revine organului de urmărire penală care e obligat să strângă probele necesare pentru lămurirea cauzei penale sub toate aspectele, în speţă acesta necercetând toate aspectele cu implicaţii asupra fondului cauzei.
Decizia penală 548/R din 23 septembrie 2005 - M.B.
Prin sentinţa penală nr. 77/S din 7 februarie 2005, Tribunalul Braşov, admiţând plângerea promovată de petenta M.E., făcând apli-caţiunea prevederilor art. 278 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., a desfiinţat rezoluţia din 12 martie 2004 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov în dosarul penal nr. 865/P/2003, trimiţând cauza aceluiaşi organ constatator în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorilor I.S. - sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 29, raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. - şi N.G., C.A. şi
A.F. - aceştia din urmă sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., apreciind că, în speţă, nu s-a epuizat întregul probatoriu, necercetându-se complet şi obiectiv împrejurările cauzei, deşi organelor judiciare le revenea sarcina administrării probelor.
Prima instanţă, cercetând cuprinsul petiţiei deduse judecăţii, a apreciat că organul de urmărire penală a efectuat sumare cercetări relativ la infracţiunile reclamate de petentă al cărui autoturism a fost puternic avariat şi care nu a obţinut nici un fel de reparaţii civile, nefiind pusă în situaţia anterioară producerii faptului culpabil.
Astfel, nu s-a procedat la audierea vreunui angajat al ASIROM SA implicat în rezolvarea cererii adresate în numele petentei, la identificarea şi ascultarea persoanelor din comuna Cristian care pot furniza date relativ la susţinerile petentei, axate fiind pe parcarea pe o lungă perioadă de timp a vehiculului său în faţa casei familiei C., date referitoare la starea tehnică a autoturismului în intervalul scurs între 2 decembrie 1997 şi 21 martie 1998.
împotriva soluţiei pronunţate la fond au promovat recurs atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov - ce susţine că din conţinutul plângerii depuse de petentă nu se indică necesitatea administrării de noi probe, ci doar se critică aprecierea materialului probator -, cât şi părţile implicate, făptuitorii - punând problema casării ei, a menţinerii rezoluţiei contestate, petenta ridicând problema extinderii obiectului infracţiunilor relativ la care se va începe urmărirea penală.
Curtea, raportând sentinţa recurată la întreg complexul materialului probator, a reţinut că în speţă nu s-au efectuat cercetări cu privire la toate faptele reclamate, nu s-au verificat afirmaţiile petentei legate de aspectul parcării imediat după accidentul din Saschiz a autoturismului său în perimetrul comunei Cristian, legate de faptul dezmembrării lui în comuna Sâmpetru, după cum nu s-au audiat angajaţii ASIROM SA, inspectorul de daune şi şeful serviciului de daune care s-au deplasat la faţa locului la puţin timp după producerea coliziunii din 21 martie 1998 (D.A. şi B.I.C.), persoana indicată în plângere (H.M.), nu s-a verificat veridicitatea susţinerii făptuitorului I., în sensul că ar fi reparat autovehiculul în Arad, locul de unde ar fi achiziţionat piesele necesare acestei operaţiuni.
Or, legea arată că sarcina administrării probelor revine organului de urmărire penală care e obligat să strângă probele necesare pentru lămurirea cauzei penale sub toate aspectele, în speţă acesta neaducând toate probele în defavoarea făptuitorilor.
Văzând că probaţiunea în cauză nu e epuizată, că nu s-au cercetat toate aspectele reclamate, toate împrejurările cu implicaţii asupra fondului cauzei, curtea a admis recursul petentei, casând soluţia atacată sub aspectul obiectului infracţiunilor vizate pentru începerea urmăririi penale.
