Urmărire penală incompletă. Trimiterea în judecată a inculpatului pentru o infracţiune mai gravă decât cea pentru care s-a prezentat materialul de urmărire penală. Restituirea cauzei la procuror
| Comentarii |
|
C. proc. pen., art. 197, art. 250 şi urm., art. 333
1. Când probele administrate nu sunt suficiente pentru ca instanţa să îşi ooată forma o opinie, cauza trebuie restituită în vederea completării urmăririi penale, completare ce nu s-ar putea face de către instanţă decât cu mare întârziere.
2. Având în vedere că prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru o altă infracţiune decât cea pentru care s-a realizat prezentarea materialului, fără a-i da acestuia posibilitatea de a-şi pregăti apărarea în raport de această acuzaţie mai gravă, devin incidente dispoziţiile art. 197 C. proc. pen., impu-nându-se refacerea procedurii.
Decizia penală nr. 140/R din 1 martie 2005 - L.P.
Prin sentinţa penală nr. 1253/2003, Judecătoria Braşov a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., achitarea inculpatului B.G. sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 20 din Legea nr. 130/1999, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (20 de acte materiale).
S-a reţinut că, prin publicarea în Monitorul Oficial, la data de 10 aprilie 2003, a O.U.G. nr. 23/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, s-a dispus, potrivit art. IV, abrogarea art. 20 din
Legea nr. 130/1999 şi, ca urmare, dezincriminarea faptei ce face obiectul cauzei de faţă.
Potrivit art. 12 C. pen., legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.
Prin decizia penală nr. 2440 din 5 mai 2004, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în anulare0 declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a casat hotărârea şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Braşov, constatând că fapta reţinută în sarcina inculpatului nu este dezincri-minată, fiind prevăzută de Codul muncii - art. 280.
Prin sentinţa penală nr. 2382/2004, Judecătoria Braşov a dispus achitarea inculpatului B.G., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 280 C. muncii, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (20 de acte materiale).
Recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi inculpatul B.G. sunt fondate, potrivit următoarelor considerente:
în sarcina inculpatului s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de stopaj la sursă prevăzută de art. 20 din Legea nr. 130/1999, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (20 de acte materiale), constând în aceea că, în perioada mai 2000-decembrie 2002, deşi a încasat, în calitate de administrator al SC A.P. SRL Braşov, contribuţia lunară de 7% datorată F.A.S.S. Braşov, nu a virat această sumă în contul C.A.S.J. Braşov în termenul legal de 15 zile.
Probele administrate în cauză încă din cursul urmăririi penale relevă însă existenţa unor elemente care pun instanţa de judecată în imposibilitatea de a stabili o stare de fapt exactă şi de a lămuri în ce constă activitatea infracţională a inculpatului, cu consecinţa imposibilităţii pronunţării unei soluţii de condamnare sau de achitare faţă de urmărirea penală incompletă.
Astfel, nu s-a avut în vedere faptul că SC A.P. SRL Braşov, la care inculpatul avea funcţia de administrator, funcţiona cu 55 de salariaţi detaşaţi de la SC T. Braşov, având regim special, precum şi cu angajaţi încadraţi cu carte de muncă. Potrivit contractului de închiriere nr. 6600-002/16.11.1999, societatea avea un statut special, fiind obligată să preia întreg personalul secţiei închiriate (cu respectarea politicii salariale a SC T. Braşov şi a unor preţuri preferenţiale pentru
!) Articolele 409-4141 C. proc. pen privind recursul în anulare au fost abrogate prin Legea nr. 576/2004.
aceasta). Totodată, nu s-a luat în considerare faptul că, potrivit contractului, sumele reprezentând drepturile salariale ale angajaţilor detaşaţi trebuiau virate la SC T. Braşov, care urma să se ocupe de toate operaţiunile juridice privind plata sumelor către angajaţi şi către bugetul de stat, inculpatul neavând deci atribuţii în acest sens.
De asemenea, nu s-a avut în vedere faptul că detaşarea angajaţilor de la SC T. Braşov a încetat la data de 1.12.2000, astfel că, pentru luna decembrie, firma inculpatului nu mai era răspunzătoare în nici o privinţă de situaţia salariilor acestor angajaţi. Sub acest aspect, s-a constatat că, în cursul urmăririi penale, nu s-a verificat şi nici nu s-a putut stabili până în faţa instanţei de recurs dacă inculpatul a încasat contribuţia lunară de 7% pentru toţi angajaţii săi (aşa cum s-a reţinut la încadrarea în drept a faptei în rechizitoriu) sau numai pentru cei angajaţi cu carte de muncă, nu şi pentru cei detaşaţi, raportat la decal-raţiile contabilei societăţii (martora a afirmat că se preluau de la SC T. Braşov doar salariile nete pentru angajaţii detaşaţi) şi la actele ce confirmă lipsa comenzilor şi a veniturilor din vânzarea produselor.
De asemenea, nu s-a stabilit dacă, obţinând veniturile necesare, inculpatul a virat în fapt salariile angajaţilor detaşaţi la SC T. Braşov (pentru fiecare în parte), iar în caz negativ care au fost cauzele nevi-rării şi în caz afirmativ motivele pentru care SC T. Braşov nu a onorat, la rândul său, obligaţiile la bugetul de stat pentru cei detaşaţi, aspecte care nu sunt lămurite de materialul probator administrat şi care sunt esenţiale pentru determinarea răspunderii penale a inculpatului.
Totodată, nu s-a stabilit care este numărul angajaţilor proprii ai firmei, dacă firma a încasat pentru fiecare în parte contribuţia datorată pentru asigurările sociale de sănătate şi dacă a depus-o sau nu, această din urmă împrejurare trebuind a fi verificată şi în raport de declaraţiile contabilei, în sensul că, pentru aceştia, au fost achitate contribuţiile la bugetul de stat.
Procesul-verbal încheiat la data de 31.01.2002 de inspectorii de specialitate din cadrul C.A.S.J. Braşov nu răspunde chestiunilor prezentate anterior şi nu relevă date care să lămurească aceste aspecte, astfel că, în lipsa altor probe, nu s-a putut stabili în ce constă activitatea infracţională a inculpatului faţă de acuzaţiile aduse.
Potrivit actului menţionat, inculpatul a achitat suma de 20.000.000 lei, însă nu se poate determina care a fost destinaţia acestei sume, respectiv care debit a fost stins, pentru ce categorie de angajaţi şi pentru ce perioadă, aspect important cu privire la întinderea eventualei răspunderi penale a inculpatului.
Aceleaşi aspecte nelămurite s-au constatat şi în privinţa sumelor de
15.000.000 lei şi 63.789.051 lei — achitate de inculpat plată faţă de care C.A.S.J. Braşov precizează că SC A.P. SRL Braşov şi-a reglementat situaţia privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate aferente părţii de salariaţi, astfel că nu s-a mai constituit pirte civilă în cauză.
Mai mult decât atât, următoarele comunicări ale C.A.S.J. Braşov sunt contrazise nu numai de adresa amintită anterior, ci şi de procesul-verbal de constatare încheiat de inspectorii C.A.S.J. Braşov, menţionându-se că „pentru perioada 1999-septembrie 2000, SC A.P. SRL Braşov nu a înregistrat debite restante la F.A.S.S. aferente părţii de salariaţi”.
Această precizare poate conduce la concluzia că inculpatul nu se face vinovat de nici o infracţiune pentru perioada mai-septembrie 2000, deşi procurorul a reţinut în sarcina acestuia şi activitatea infracţională pentru acest interval, aspect care se impune a fi lămurit pe baza unor probe certe, prin intermediul oricăror mijloace de probă.
Toate considerentele expuse conduc la concluzia că urmărirea penală nu este completă, fiind necesară administrarea în continuare a probelor pentru stabilirea şi lămurirea stării de fapt şi determinarea răspunderii penale a inculpatului, completare care nu se poate efectua însă de instanţa de judecată decât cu mare întârziere, datorită multitudinii de aspecte ce trebuie lămurite (practic urmează a se reface întreaga urmărire penală).
Trebuie prevăzut, totodată, că urmărirea penală s-a desfăşurat cu încălcarea unor dispoziţii legale imperative, fapt ce atrage nulitatea procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală, impunân-du-se refacerea ei.
Astfel, cu ocazia prezentării materialului de urmărire s-a adus la cunoştinţa inculpatului încadrarea juridică a faptei, respectiv infracţiunea prevăzută de art. 20 din Legea nr. 130/1999, adăugarea cu pixul a celorlalte texte legale neputând fi luate în seamă, potrivit art. 194 C. proc. pen., deoarece nu sunt confirmate în scris de persoana care a efectuat modificarea şi care nici nu s-a identificat.
Având în vedere că prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru o altă infracţiune decât cea pentru care s-a realizat prezentarea materialului, fără a-i da acestuia posibilitatea de a-şi pregăti apărarea în raport de această acuzaţie mai gravă, s-a constatat că devin incidente dispoziţiile art. 197 C. proc. pen., impu-nându-se refacerea procedurii.
în consecinţă, curtea a admis recursul şi a dispus, în baza art. 333 C. proc. pen., trimiterea cauzei la procuror, în vederea completării urmăririi penale şi prezentării materialului de urmărire penală, urmând să se lămurească cele două perioade ale activităţii firmei inculpatului: mai 2000-noiembrie 2000 şi decembrie 2000-decembrie 2001, sub aspectul încadrării contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru fiecare categorie de angajaţi (detaşaţi sau salariaţi proprii ai firmei), precum şi pentru fiecare angajat în parte, avându-se în vedere şi dispoziţiile legale aplicabile în cauză cu privire la activitatea presupus ilicită a inculpatului (Legea nr. 130/1999, Legea nr. 53/2003), prin prisma dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Totodată, se va stabili pentru fiecare categorie de angajaţi şi fiecare salariat în parte, ţinând seama şi de cele două intervale de timp amintite, ce sume au fost virate de firma inculpatului la SC T. Braşov, precum şi direct la fondul asigurărilor sociale de sănătate, inclusiv cu ocazia controlului şi debitului stins cu prilejul plăţilor parţiale.
Se va lămuri, de asemenea, modul în care s-a desfăşurat colaborarea cu SC T. Braşov, pentru perioada mai-noiembrie 2000 cu privire la angajaţii detaşaţi şi condiţiile în care s-a reziliat contractul, numărul salariaţilor proprii în ambele intervale de timp şi sumele ce trebuiau plătite pentru fiecare din aceştia. Se vor lămuri, totodată, contradicţiile existente între actele emise de C.A.S.J. Braşov (proces-verbal, adrese) pentru determinarea răspunderii penale, stabilirea tuturor acestor aspecte se va realiza prin orice mijloace de probă, inclusiv prin efectuarea unei expertize contabile, dacă aceasta se dovedeşte necesară pentru lămurirea cu certitudine a tuturor împrejurărilor amintite anterior.
Urmează, totodată, a se proceda la prezentarea din nou a materialului de urmărire penală.
<Vezi şi alte speţe de drept penal:
