RECURS. CAZUL DE CASARE PREV.DE ART.385^9 PCT.21 COD PROCEDURĂ PENALĂ.

Procedând la soluţionarea apelului declarat de către Parchet, fără a îndeplini procedura de citare cu inculpata, cetăţean străin, instanţa de apel a pronunţat o decizie nelegaiă, cenzurabilă prin prisma cazului de casare prev.de art.3859 pct.21 C.pr.pen.

Prin sentinţa penală nr.429/01.04.1998 a Judecătoriei Giurgiu, s-a dispus achitarea inculpatei T.E.M., cetăţean străin, în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b C.pr.pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, prev.de art.72 lit.a din Legea nr.30/1978 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

în baza art.12 C.pr.pen. a fost sesizată Direcţia Generală a Vămilor pentru aplicarea sancţiunii contravenţionale.

A fost obligată inculpata la 260.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reţinut că în perioada 01.07.1995-13.09.1995 inculpata a introdus în România mai multe bunuri, pe care le-a declarat în tranzit, însă pe care le-a vândut pe teritoriul României, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor vamale în suma de 10.576.200 lei.

Instanţa de fond a făcut aplicarea art.386 lit.h din Regulamentul de aplicare a Codului vamal şi a dispus achitarea inculpatei, considerând că fapta acesteia este o contravenţie.

împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, criticând-o sub aspectul neîndeplinirii procedurii de citare cu inculpata, şi a greşitei obligări a acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Prin decizia penală nr.652/16.12.1998 a Tribunalului Giurgiu a fost admis apelul declarat de Parchet, desfiinţată în parte sentinţa apelată şi înlăturată obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat.

S-a reţinut că, în ce priveşte primul motiv de apel, acesta este nefondat, câtă vreme inculpatul a depus la dosar o cerere prin care a solicitat ca apelul să fie judecat în lipsa sa, astfel că procedura de citare a inculpatei a fost acoperită.

în ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de apel, Tribunalul a constatat că este întemeiat.

împotriva deciziei pronunţate în apel a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, criticând-o ca fiind nelegală, întrucât instanţa de apel a soluţionat cauza fără a îndeplini procedura de citare cu inculpata, cetăţean străin, şi nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor de apel invocate în cauză.

Recursul este fondat.

Conform art.291 C.pr.pen., judecata poate avea loc numai dacă părţile sunt legal citate şi procedura este îndeplinită.

în cauză, instanţa de apel a soluţionat cauza fără ca inculpata să fie prezentă sau procedura să fie îndeplinită cu aceasta, care este cetăţean străin.

în plus, la data soluţionării apelului, procurorul de şedinţă a invocat oral şi un alt motiv de apel, în sensul că fapta inculpatei constituie infracţiune, iar nu contravenţie, motiv care nu a fost analizat şi asupra căruia instanţa de apel nu s-a pronunţat.

Constatând că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, Curtea urmează a admite recursul declarat de Parchet, a casa decizia pronunţată în apel şi a trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, respectiv Tribunalul Giurgiu.

(Secţia a ll-a penală, decizia nr.237/2000)

NOTĂ: Soluţia este, în esenţă, corectă, cu unele precizări.

Din cuprinsul deciziei analizate rezultă că Parchetul a formulat două motive de recurs: unul care se referă la neîndeplinirea procedurii de citare a inculpatei la soluţionarea apelului (ce se încadrează în cazul de casare prev.de art.3859 pct.21) şi altul care se referă la nepronunţarea asupra unuia dintre motivele de apel formulate şi susţinute oral de către procurorul de şedinţă (şi care se încadrează în cazul de casare prev.de art.3859 pct.10).

în ce priveşte primul motiv de recurs, în mod greşit s-a apreciat că acesta ar fi fondat. în practica judiciară s-a decis în mod constant că încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează citarea părţilor este sancţionată cu nulitatea relativă, aceasta putând fi invocată (cu excepţia situaţiei prev.de art.197 alin.ultim C.pr.pen) exclusiv de partea ale cărei drepturi procesuale au fost vătămate prin neîndeplinirea procedurii de citare, fiind condiţionată de dovedirea acestei vătămări, conform art.197 alin.1 C.pr.pen.

în speţă, nelegala citare a inculpatei la soluţionarea apelului declarat de Parchet nu a fost invocată, ca motiv de recurs, de către inculpată, aceasta fiind singura în măsură să invoce şi să dovedească vătămarea carej s-ar fi adus prin nerespectarea dispoziţiilor referitoare la citarea părţilor. în plus, această vătămare nici nu există, câtă vreme soluţia atacată de Parchet cu apel, de achitare a inculpatei, a fost menţinută şi de către Tribunal, situaţie de care profită în mod evident inculpata.

în ce priveşte cel de-al doilea motiv de recurs, acesta este întemeiat, fiind singurul de natură a conduce la admiterea recursului declarat de Parchet şi la rejudecarea apelului.

Potrivit art.378 alin.ultim C.pr.pen., instanţa este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor de apel invocate. în speţă, din cuprinsul deciziei analizate, rezultă că pe lângă cele două motive de apel formulate în scris de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, procurorul de şedinţă a invocat oral şi un altul, ce se referea la însăşi legalitatea soluţiei de achitare a inculpatei, şi care nu a fost analizat de Tribunal în decizia recurată.

Nepronunţându-se asupra unui motiv de apel, care avea în mod evident influenţă asupra soluţionării cauzei, decizia instanţei de apel este supusă casării, conform art.3859 pct.10 C.pr.pen., echivalând practic cu o nerezolvare a fondului cauzei, ceea ce atrage trimiterea spre rejudecare a apelului la aceeaşi instanţă, respectiv Tribunalul Giurgiu.(Judecator Ionut-Mihai Matei)

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre RECURS. CAZUL DE CASARE PREV.DE ART.385^9 PCT.21 COD PROCEDURĂ PENALĂ.