RECURS. CAZUL DE CASARE PREVĂZUT DE ART. 385^9 PCT. 3 COD PROCEDURĂ PENALĂ.
| Comentarii |
|
întrucât de pe minută lipseşte semnătura celui de-al doilea judecător, ca membru al completului de judecată aceasta constituie motiv de nulitate absolută a deciziei prin prisma dis-pozi- ţiilor art. 197 alin. 2 teza IV Cod procedură penală, deoarece Curtea nu poate proceda la verificarea şi cenzurarea modului de compunere a instanţei de apel.
împotriva deciziei pronuntateîn apel au declarat recurs inculpaţii S.l. şi P.I., criticându-le pentru nelegalitate sub aspectul nesemnării minutei de către un membru al completului de judecată.
Curtea a admis recursurile inculpaţilor, a casat decizia şi a trimis cauza spre rejudecarea apelului Tribunalului Bucureşti.
Aceasta întrucât - se arată în decizia Curţii - într-adevăr, de pe minută lipseşte semnătura celui de-al doilea judecător, ca membru al completului de judecată şi care constituie motiv de nulitate absolută a deciziei, prin prisma dispoziţiilor art. 197 alin. 2 teza IV Cod procedură penală, Curtea, ca instanţă de recurs, neputând proceda la verificarea şi cenzurarea modului de compunere a instanţei de apel.
(Secţia a ll-a penală, decizia penală nr. 1.216/1999) NOTA: Soluţia Curţii este legală, dar motivarea este deficitară, în sensul că nu s-a indicat cazul de casare, în raport de care se analizează critica inculpaţilor.
Obligaţia semnării minutei de către toţi membrii completului de judecată a fost instituită, pe de o parte, în scopul de a garanta veridicitatea soluţiei pronunţate şi neschimbarea acesteia, iar, pe de altă parte, pentru a se putea verifica dacă instanţa a fost legal constituită şi dacă aceiaşi judecători care au participat la dezbateri, participă şi la deliberare, al cărei rezultat este consemnat în minută.
Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii, instituită de art. 309 Cod procedură penală, este nulitatea absolută.
Aici credem că s-ar impune o precizare. în foarte multe hotărâri se întâlnesc formulări de genul „nesemnarea minutei atrage nulitatea absolută prevăzută de art. 197 alin. 2 Cod procedură penală". întrucât nulităţile absolute sunt prevăzute expres, limitativ de art. 197 alin. 2 Cod procedură penală şi sunt de strictă interpretare, s-ar putea crede, potrivit acestei formulări, că în textul sus menţionat s-ar prevedea expres o asemenea nulitate, în realitate, lucrurile nu stau aşa. Art. 197 alin. 2 Cod procedură penală nu prevede că nesemnarea minutei atrage nulitatea hotărârii. Dar, nesemnarea minutei făcând imposibilă verificarea compunerii legale a instanţei, se consideră că ea a fost nelegal constituită. Or, această situaţie -
compunerea instanţei - constituie o nulitate absolută, prevăzută în mod expres de art. 197 alin. 2 Cod procedură penală.
Totodată, ea constituie cazul de casare prevăzut de art. 385^9 pct. 3 teza I Cod procedură penală - instanţa nu a fost compusă potrivit legii. Practica judiciară în acest domeniu este constantă. Vezi T.S. - s.p., decizia nr. 167/1981; T.S. -s.p. decizia nr. 4.419/1971 în R.R.D. nr. 11/1972, pag. 191; Curtea de Apel Bucureşti-secţia a ll-a penală, decizia penală nr. 29/1997, Culegere VIII, pag. 149; Curtea de Apel Bucureşti - secţia a ll-a penală, decizia penală nr. 171/1996, Culegere VII, pag. 108; Curtea de Apel Bucureşti - secţia a ll-a penală, decizia penală nr. 214/1995, Culegere VI, pag. 78 etc.
în practica judiciară s-a mai decis că şi semnarea minutei de un număr mai mare de judecători decât cel prevăzut de lege atrage nulitatea absolută, neputându-se stabili care din ei a participat efectiv la deliberare (vezi: Curtea de Apel Timişoara - decizia penală nr. 51/R/1996, R.D.P. nr. 3/1996, pag. 128). (V.B.)
