Tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia. Lipsa pericolului social concret al infracţiunii. Soluţii
| Comentarii |
|
Date fiind prejudiciul infim creat prin fapta tăiere fără drept de arbori din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier, persoana inculpatului care nu a mai avut conflict cu legea penală, conţinutul concret al faptei sale, această activitate nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, fiind îndeplinite condiţiile achitării, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b)1 C.proc.pen.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 473 din 14 iunie 2012
Prin Sentința penală nr. 84 din 8.03.2012 Judecătoria Reghin a dispus următoarele:
în temeiul art. 11 pct.2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.proc.pen. l-a achitat pe inculpatul B.T., de sub acuza comiterii infracțiunilor de tăiere și furt de arbori, fapte prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. a) și art. 110 alin. (1) lit. a) Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
S-a respins acțiunea civilă formulată de către părțile civile B.M. și B.I.
S-a făcut aplicarea art. 192 lit. b) C.proc.pen.
Se rețin următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, din data de 5.09.2011, s-a dispus în baza prevederilor art. 262 pct.1 lit. a) C.proc.pen., punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a învinuitului B.T., pentru comiterea infracțiunilor prevăzut de art. 108 alin. (1) lit. a) și art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
S-a reținut în rechizitoriu că la data de 1.07.2011 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul B.T., reținându-se că în cursul lunii februarie 2011 (fără a putea stabili cu exactitate data), a tăiat fără drept, de pe terenul proprietatea părții vătămate B.M. din localitatea Filea, din locul numit ,,Deasupra Varniței”, un număr de trei arbori din specia cireș, stejar și plop, în valoare de 732 lei (valoare fără TVA), depășind de peste 5 ori prețul mediu a unui mc de masă lemnoasă pe picior (74 lei/mc) iar materialul lemnos rezultat l-a sustras. S-a apreciat că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere și furt de arbori, prevăzut de art. 108 alin. (1) lit. a) și 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu art. 33 lit. a) C.pen.
Se arată că în fapt, la data de 4.04.2011, partea vătămată B.I. a sesizat lucrătorii de la Postul de Poliție Deda în legătură cu tăierea de către învinuit, de pe terenul său, a unui număr de trei arbori din locul numit ,,Deasupra Varniței”.
După tăiere, partea vătămată a arătat că materialul lemnos rezultat a fost trecut peste gard pe terenul învinuitului și a fost însușit de către acesta.
Se mai arată că la aceeași dată, a avut loc cercetarea la fața locului în locul numit ,,Deasupra Varniței”.
Se arată că terenul părții vătămate este delimitat de cel al învinuitului de un gard de scândură, iar în colțul de nord vest al terenului au fost identificate trei cioate tăiate nemarcat, o cioată din specia stejar cu diametrul de 43 cm, o cioată din specia cireș cu diametrul de 40 cm și un plop cu diametrul de 35 cm.
Toate s-au găsit grupate pe terenul părții vătămate la o distanță de 2 m de gardul ce delimitează cele două proprietăți, respectiv pe terenul părții vătămate. Lângă gardul învinuitului a fost identificat rumeguș proaspăt și așchii de la arborele din specia stejar.
Cu această ocazie au fost efectuate și fotografii judiciare.
Partea vătămată B.M. a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 1.000 lei.
Din adresa nr. 2180/2011 emisă de ocolul Silvic Răstolița, a rezultat că valoarea celor trei arbori care este de 774,47 lei (valoare cu TVA), a depășit de peste 5 ori prețul mediu a unui mc. de masă lemnoasă pe picior la data faptei (74 lei/mc). Actul de acuză se bazează pe următoarele mijloace de probă:
- proces verbal de cercetare la fața locului;
- sesizare parte vătămată, declarație parte civilă;
- copie titlu de proprietate;
- declarație învinuit;
- declarațiile martorilor B.I. și C.I.;
- adresa cu nr. 2180/11.04.2011 către Postul de Poliție Deda;
- adresa cu nr. 23/P/04.04.2011 către Ocolul Silvic Răstolița;
- planșe fotografice;
- adeverința cu nr. 2652/11.07.2011.
Din verificarea actelor și lucrările materialului dosarului, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 1.07.2011 s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul B.T., reținându-se că în cursul lunii februarie 2011 ar fi tăiat fără drept, de pe terenul proprietatea părții vătămate B.M. din localitatea Filea, din locul numit ,,Deasupra Varniței”, un număr de trei arbori din specia cireș, stejar și plop, în valoare de 732 lei (valoare fără TVA), depășind de peste 5 ori prețul mediu a unui mc de masă lemnoasă pe picior (74 lei/mc) iar materialul lemnos rezultat l-ar fi sustras.
S-a reținut faptul că la data de 4.04.2011, partea vătămată B.I. a sesizat lucrătorii de la Postul de Poliție Deda în legătură cu tăierea de către inculpat, de pe terenul său, a unui număr de trei arbori din locul numit ,,Deasupra Varniței”.
După tăiere, partea vătămată a arătat că materialul lemnos rezultat a fost trecut peste gard pe terenul inculpatului și a fost însușit de către acesta.
în cursul urmăririi penale inculpatul B.T. a fost audiat la data de 21.07.2011 în legătură cu faptele de tăiere și furt de arbori, ocazie cu care a declarat că deține teren în locul numit ,,Varniță” de unde, la începutul anului 2011 a tăiat trei arbori din speciile cireș, stejar și plop, întrucât țineau umbră.
Martorul B.I. a declarat că în cursul lunii februarie, fără a putea preciza data, a fost căutat de inculpat care l-a solicitat pentru transportul unei căruțe cu lemne din locul numit ,,Varnița”.
După aproximativ două zile, martorul a declarat că a fost anunțat de fiul inculpatului, astfel, martorul s-a deplasat la grădina inculpatului unde a găsit mai mulți butuci din specia stejar, plop, cireș pe care i-a încărcat în căruță împreună cu B.T.F.
Poziția inculpatului a fost de nerecunoaștere a faptei acesta declarând faptul, că la locul denumit ,,Varnița”a primit 38 de arii conform registrului agricol din 1959 - 1963. A arătat că a îngrădit locul și apus altoi de măr, cireș și păr, arătând, totodată, că a împrejmuit 20-25 de arii, diferența nu a mai împrejmuit-o pentru că nu a avut posibilități, iar pomii de care este acuzat că i-ar fi tăiat, arată că sunt de pe locul său.
A mai arătat că delimitarea a fost făcută de acesta în momentul în care a împrejmuit terenul, inculpatul fiind cel care a fixat limitele după indicațiile tatălui său care a fost proprietarul terenului.
Partea vătămată B.M. a susținut, că împreună cu soțul ei dețin o grădină de 31 de arii care nu este delimitată cu gard. Terenul acestora arată că se termină în locul în care începe gardul construit de inculpat, pentru a delimita suprafețele. Partea vătămată a arătat că arborii care s-au tăiat de inculpat se aflau pe terenul acesteia la limita suprafeței sale cu ale inculpatului, și că a știut că acel loc era moștenit de la părinți iar cioatele rămase s-au identificat pe locul acesteia în urma efectuării cercetării la fața locului de către organele de poliție.
în cursul cercetării judecătorești s-a procedat la audierea martorilor B.I., Ș.A., C.I., B.C., B.I.
Inculpatul a arătat că a îngrădit gardul și a plantat pomi. A împrejmuit 20-25 de ari din cei 38 întrucât nu a avut posibilități financiare. Partea vătămată a susținut faptul că terenul său de 31 de arii nu este delimitat cu gard.
Deși partea vătămată a susținut faptul că organele de poliție au găsit cioatele pe terenul său, partea a arătat că nu s-au efectuat delimitările de către un expert, fila 37, 38 din dosar.
Cu toate acestea cu ocazia cercetării efectuate în teren s-a reținut faptul că proprietatea părților vătămate este înscrisă în mod greșit în titlu de proprietate întrucât conform hărții cadastrale și a locației terenul se află în altă parcelă. Mai mult s-a reținut faptul că cele trei cioate se află la sud de proprietatea inculpatului, respectiv la aproximativ 2, 3 m, iar potrivit hărții cadastrale nu se află în parcela indicată de titlu de proprietate.
Instanța a arătat că pentru o mai bună edificare a situației s-a opinat că este nevoie de opinia unui specialist topo, însă părțile nu au fost de acord cu efectuarea unei expertize în cauză, deși aceasta s-ar fi impus.
Martorii audiați au relevat o stare de fapt percepută în mod eronat datorită faptului că situația terenurilor în cauză nu este clarificată. Astfel martorul B.I. a arătat că lemnele se aflau pe terenul inculpatului, iar martorul Ș.A., a auzit de la vecini că s-ar fi tăiat niște arbori de pe terenul inculpatului.
Martorul C.I., persoana care s-a deplasat cu agentul de poliție la fața locului arată că terenul în cauză este al părții vătămate, iar ulterior arată că locul este al inculpatului, tot martorul mai susține faptul că nu știe cine folosea terenul unde se aflau cioatele.
Martorii propuși de către partea civilă respectiv B.C. și B.I., au arătat că cei trei arbori s-au tăiat de pe trenul lor. Martorul B.I. a susținut că o comisie de la primărie a constatat faptul că cioatele se află pe terenul părților vătămate. Această afirmație însă este contrazisă de conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului și care relevă faptul proprietatea părților vătămate este înscrisă în mod greșit în titlu de proprietate întrucât conform hărții cadastrale și a locației terenul se află în altă parcelă.
S-a reținut că actul de acuză se bazează în principal pe copia titlului de proprietate; și declarațiile martorilor B.I. și C.I., s-a apreciat că nu s-a adus nici o probă care să formeze convingerea instanței cu privire la comiterea faptelor deduse judecății de către inculpat, respectiv că acesta ar fi sustras și tăiat material lemnos de pe trenul proprietatea părților vătămate, atâta timp cât nu s-a făcut dovada proprietății existând în acest sens un dubiu ce îi profită inculpatului.
Ținând seama că în cauza penală dedusă judecății nu s-a dovedit cu certitudine comiterea faptelor de către inculpat, în consecință, inculpatul beneficiind pe deplin de prezumția de nevinovăție, în sensul art. 52 și art. 66 C.proc.pen., instanța a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.proc.pen., achitarea inculpatului B.T. de sub acuza comiterii infracțiunilor de tăiere și furt de arbori, fapte prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. a) și art. 110 alin. (1) lit. a) Legea nr. 46/ 2008 cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin și părțile civile B.I. și B.M.
Aceștia au solicitat condamnarea inculpatului B.T. pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost deferit justiției și obligarea lui la despăgubiri materiale către părțile civile.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și în integralitatea sa, instanța de control judiciar va admite recursurile declarate pentru următoarele considerente:
Starea de fapt, astfel cum a fost reținută și dovedită, este corectă, dar probele au fost interpretate parțial greșit. Astfel, în mod corect, cum de altfel a recunoscut și inculpatul, s-a reținut că în mod indubitabil inculpatul B.T. a tăiat din locul numit „Deasupra Varniței” trei arbori din specia cireș, stejar și plop, în valoare de 732 lei. Această faptă a fost săvârșită de către inculpat fără ca arborii în cauză să fie marcați de Ocolul Silvic.
Din coroborarea probelor administrate rezultă că s-au delimitat în teren suprafețele pretinse a fi deținute de către părți. Suprafața de teren aparținând inculpatului s-a constatat că este delimitată cu gard, fără a putea prezenta actul de proprietate. Părțile civile au prezentat titlul de proprietate nr. 44664/2007. Tarlaua din care s-au tăiat arborii este 32 dar nr. de parcelă înscris în titlul de proprietate cu suprafața de 3700 mp. se află în parcela 1685/7 însă conform hărții cadastrale și a locației se află situat în altă parcelă. Cele trei cioate au fost identificate la sud de proprietatea inculpatului, la aprox. 2-3 m. iar potrivit hărții cadastrale se află în altă parcelă indicată în titlul de proprietate.
Conform schiței întocmite, terenurile inculpatului și ale părților civile se învecinează.
Potrivit Legii nr. 46/2008 fondul forestier al României este alcătuit din fondul forestier național și vegetația forestieră din afara fondului forestier național.
Fondul forestier național cuprinde, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 46/ 2008, totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor ce servesc nevoilor de cultură, protecție, administrație silvică, a altor terenuri cu destinație forestieră și neproductive enumerate în alin. (2), cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condițiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietare.
Constituie vegetație forestiera din afara fondului forestier național acea vegetație forestieră care nu îndeplinește unul sau mai multe criterii de definire a pădurii, fiind alcătuită din cele opt categorii expres prevăzute în pct. 50 din Anexa Legii nr. 46/2008, printre cure la lit. a) se referă la plantațiile cu specii forestiere de pe terenurile agricole.
Potrivit art. 35 din Constituție, Statui Român asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului fiecărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, iar persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și ameliora acest mediu. Dreptul la proprietate este constituțional garantat, însă caracterul și limita drepturilor sunt stabilite prin lege. între altele, dreptul la proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului (art. 44 alin. (l) și (6).
Unele restricții cu privire la modul de administrare și exploatare a fondului forestier național sau a vegetației forestiere de pe terenurile din afara acestui fond. Indiferent dacă fac obiectul proprietății publice sau private sunt înscrise în dispozițiile Codului silvic, deoarece, așa cum s-a precizat, dreptul de proprietate obligă, între altele, la respectarea sarcinilor privind protecția mediului în cadrul căruia fondul forestier și vegetația forestieră constituie factorii cei mai importanți, dar și o resursă epuizabilă, însă regenerabilă în măsura în care regimul legal ai acestora este respectat.
în art. 6 alin. (l) și (2) din Legea nr. 46/2008 se prevede, cu valoare de principiu, că fondul forestier național este supus regimului silvic, iar vegetația forestieră este supusă normelor silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos, fără a condiționa de includerea în ocoale sau amenajamente silvice.
Recoltarea și valorificarea lemnului din vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național este, potrivit alin. (3) al art. 6, la latitudinea proprietarilor, fiind obligați și aceștia să respecte normele tehnice privind evaluarea masei lemnoase și reglementările privind circulația materialului lemnos.
Din examinarea dispozițiilor art. 17 alin. (2) lit. g), 62, 63, 68 și 70 din Codul silvic, art. 1, 2, 4, 11 și 12 din Ordinul nr. 606 din 30 septembrie 2008 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru aprobarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport a materialului lemnos și art. 1 alin. (1), 2 și 4, art. 10 și art. 1 din Ordinul nr. 33 din 24 ianuarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind confecționarea și folosirea ciocanelor silvice emis de același minister rezultă că, indiferent de natura proprietății, exploatarea masei lemnoase se face numai după obținerea autorizației de exploatare, inventarierea și marcarea cu dispozitive speciale de către personalul silvic autorizat a arborilor ce urmează a fi tăiați și predarea-primirea parchetului sau suprafeței pentru exploatare.
Conform Ordinului nr. 1540/3.06.2011 a M.M.P. la art. 2 se prevede că recoltarea, colectarea, transportul masei lemnoase se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr. 46/2008 cu mod. și completările ulterioare, astfel încât indiferent de forma de proprietate, să se asigure menținerea fondului forestier național în condițiile gestionării durabile a pădurilor.
Aceste prevederi sunt obligatorii inclusiv pentru proprietarii de păduri, persoane fizice, care au dreptul de a exploata în regie proprie un volum maxim de 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate, cu atât mai mult cu cât, conform art. 17 alin. (1) și (2) lit. g), respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toți deținătorii de fond forestier, iar proprietarul fondului forestier este obligat în respectarea regimului silvic, printre altele, să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor și eliberarea documentelor specifice de către personalul autorizat.
Transportul materialului lemnos rezultat în urma tăierii, indiferent de natura sau felul proprietății, se face potrivit art. 3 din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialului lemnos aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 996 din 27 august 2008, numai însoțit de actul de punere în valoare și avizul de însoțire, ultimul fiind completat în formă simplificată de către deținătorii de pădure sau vegetație forestieră din afara fondului forestier, care exploatează masa lemnoasă pentru nevoi proprii și nu realizează acte de comerț.
Ca atare, exploatarea pădurilor și a vegetației forestiere nu se face în mod arbitrar de către proprietari, chiar dacă se are de-a face cu păduri sau terenuri cu vegetație forestieră proprietate privată, ci respectându-se regulile de exploatare stabilite prin lege, iar cei ce încalcă aceste reguli trebuie trași la răspundere penală sau contravențională, după caz (art. 104 din Codul silvic).
Potrivit adresei Direcției Silvice Mureș terenul de pe care au fost tăiați cei trei arbori au regim de fânațe cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național și, ca atare, pentru exploatarea arborilor existenței pe acest teren este necesară eliberarea unei autorizații și marcarea acestora, fapt neîndeplinit de către inculpat.
în atare situație, inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzut de art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008.
în ceea ce privește săvârșirea de către același inculpat a infracțiunii de furt de arbori, prevăzut de art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 considerăm că în mod legal prima instanță a dispus achitarea inculpatului. Astfel, terenul pe care se află arborii tăiați, nu are clarificată situația juridică existând dubii serioase cu privire la proprietarul de drept. Potrivit documentelor depuse la dosar nu rezultă că părțile civile ar fi proprietarii acelui teren. Cu atât mai mult cu cât nu s-a acceptat efectuarea unei expertize topografice pentru a se edifica situația juridică a acelui teren.
Pe de altă parte nici situația faptică nu este elucidată, atât inculpatul, cât și părțile civile aducând martori că ar fi posesorii terenului în cauză. Dubiul în această privință este adâncit și de faptul că acel teren nu este delimitat și îngrădit de niciuna din părți.
Față de cele reținute, în baza art. 385 15pct. 2 lit. d) C.proc.pen. vom admite recursurile formulate și în rejudecare:
Vom constata că inculpatul B.T. a săvârșit infracțiunea de tăiere ilegală de arbori prevăzut de art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, dar considerăm, dat fiind prejudiciul infim creat prin fapta sa, persoana inculpatului care nu a mai avut conflict cu legea penală, conținutul concret al infracțiunii, că această faptă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Care atare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. b)1 C.proc.pen. îl vom achita pe inculpatul B.T., de sub acuza comiterii infracțiunii prevăzut de art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008.
în baza art. 181 alin. (3) C.proc.pen. raportat la art. 91 lit. c)) C.pen. vom aplica inculpatului o amendă administrativă, în sumă, de 200 lei.
Vom menține dispozițiile privind achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzut de art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, precum și cele privind respingerea acțiunii civile formulată în cauză, date fiind argumentele arătate mai sus.
