Tăinuire. Cauză de nepedepsire
| Comentarii |
|
Prin sentinţa penală nr. 1701/2002 a Judecătoriei Buzău, s-a dispus condamnarea inculpatei S.C.C. la 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat în forma complicităţii, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. a), g), i) Cod penal, şi tăinuire, prevăzută de art. 221 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 197/2003 a Tribunalului Buzău, a fost modificată sentinţa pronunţată de Judecătoria Buzău şi a fost redusă pedeapsa aplicată inculpatei S.C.C., pentru infracţiunea de tăinuire, la 1 lună închisoare.
Prin decizia penală nr. 667/2003 a Curţii de Apel Ploieşti, au fost casate în parte cele două hotărâri pronunţate anterior şi, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. f) Cod de procedură penală şi la art. 221 alin. 2 Cod penal, s-a dispus achitarea inculpatei S.C.C., pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, înlăturându-se, totodată, şi aplicarea dispoziţiilor art. 33 şi 34 Cod penal.
Instanţa de recurs a reţinut că, în conformitate cu art. 221 Cod penal, tăinuirea săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se pedepseşte. Rude apropiate, în înţelesul dispoziţiilor art. 149 alin. 1 Cod penal, sunt ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite, prin înfiere, potrivit legii, astfel de rude. în speţă, potrivit actelor de stare civilă ataşate la dosar, inculpata S.C.C. este nepoata inculpatului, fiind rudă, în sensul legii, cu acesta, ceea ce înseamnă că, în privinţa infracţiunii de tăinuire operează cauza de nepedepsire prevăzută de art. 221 alin. 2 Cod penal, care înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea menţionată.
Curtea de Apel Ploieşti, decizia penală nr. 667 din 13 iunie 2003
