Trafic de droguri. Cumpărarea unui autoturism cu banii obţinuţi. Spălare de bani. Conţinut constitutiv. Condiţii privind subiectul activ. Soluţie de netrimitere în judecată pentru infracţiunea de trafic de droguri. Consecinţe
| Comentarii |
|
Infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, presupune, sub aspectul laturii obiective, disimularea adevăratei naturi a provenienţei bunului şi a proprietăţii acestuia, iar al laturii subiective - reprezentarea că bunul provine din săvârşirea de infracţiuni.
Ca urmare a scoaterii de sub urmărire penală a inculpatului pentru infracţiunea de trafic de droguri nu se poate reţine că banii proveniţi din tranzacţiile de droguri efectuate sunt produse infracţionale în sensul spălării de bani.
Cu privire la sfera subiecţilor activi ai infracţiunii de spălare de bani, în doctrina şi practica judiciară există opinii diferite, înalta Curte apreciind că participantul la infracţiunea principală (din care provine bunul albit) nu poate fi subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor dacă are calitatea de subiect activ al primei infracţiuni, deoarece a devenit deţinător al bunului prin comiterea faptei principale. în acest sens, art. 8 din Legea nr. 656/2002 prevede expres cine poate fi subiect activ al infracţiunii de spălare de bani.
I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 3164/08.10.2008
Prin sentinţa penală nr. 128/31.03.2008 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de introducere în ţară de droguri de risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen., şi de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, ambele cu aplicarea art. 33-34 C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., în infracţiunile de introducere în ţară de droguri de risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 656/2002, ambele cu aplicarea art. 33-34 C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.
Inculpatul G.M.P. a fost condamnat în baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară a drogurilor de risc (haşiş) şi, în baza art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
In baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea cantităţilor de droguri vândute de inculpat: 0,77 gr. haşiş la 28.08.2007, 2,03 gr. haşiş la 01.09.2007, 193,09 gr. haşiş la 05.09.2007 şi 194,79 gr. haşiş la 07.10.2007, precum şi a sumelor obţinute ca preţ, şi anume 100 lei la
28.08.2007, 330 lei la 01.09.2007,2.800 euro la 05.09.2007 şi 2.200 euro plus 2.800 lei la 07.10.2007.
In temeiul art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea autoturismului marca Ford, aparţinând numitei C.M., asupra căruia s-a instituit sechestrul în temeiul art. 163-164 C. proc. pen. şi art. 118 lit. e) C. pen., prin ordonanţa procurorului din 10.10.2007.
In baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat a 1.300 lei cheltuieli judiciare, inclusiv cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că:
Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - B.T. Mehedinţi, inculpatul G.M.P. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, ambele cu aplicarea art. 33-34 C. pen. şi a art. 37 lit. b) C. pen.
în fapt, s-a reţinut că, la 24.08.2007, un ofiţer din I.J.P.F. Mehedinţi -Compartimentul C.T.S.I. s-a sesizat din oficiu despre faptul că G.M.P. din mun. Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, procură, deţine, consumă şi distribuie droguri de risc „haşiş”.
Pentru administrarea de probe potrivit art. 2241 C. proc. pen., s-a procedat la folosirea investigatorului şi colaboratorului sub acoperire.
Astfel, investigatorul sub acoperire folosit în această cauză purta numele oficial de R., iar în relaţiile dintre el şi membrii grupului de prieteni ai inculpatului era cunoscut sub numele de G. şi colaboratorul sub acoperire purta numele de D.
In aceste condiţii, în ziua de 28.08.2007 R. s-a întâlnit, prin intermediul lui D., la terasa C.A. cu inculpatul, cel din urmă fiind însoţit de prietena sa E., învinuita C.M. şi martorul P.M.
La un moment dat cei doi, R. şi inculpatul, s-au despărţit temporar de membrii grupului şi într-o scurtă perioadă de timp au încheiat o tranzacţie: primul i-a dat celui de-al doilea 100 lei, în schimbul unei bucăţi de haşiş.
Substanţa respectivă a fost trimisă la laborator şi, potrivit Regulamentului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 332913/29.08.2007, constituie rezină de canabis (substanţă psihotropă) în greutate de 0,77 grame.
In ziua de 01.09.2007 R. a circulat cu trenul I. pe relaţia Bucureşti -Timişoara şi în apropierea mun. Drobeta Turnu Severin a fost sunat de inculpat, cu care a stabilit o întâlnire în gară. La locul de întâlnire, inculpatul a fost însoţit de prietena sa, C.M., şi martorul P.M. Aici, inculpatul i-a dat lui R. o bucată de haşiş, primind în schimb de la acesta suma de 330 lei.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 332975/05.09.2007 a concluzionat că: „Proba înaintată în cauză privindu-1 pe G.M.P. este con-
stituită din 2,03 gr. rezină de canabis”. Întâlnirea dintre cei patru a fost materializată prin două planşe fotografice.
In ziua de 15.09.2007, R. a circulat cu trenul I. pe relaţia Bucureşti -Timişoara şi din mun. Drobeta Turnu Severin s-a urcat şi inculpatul,
însoţit de P.M. Intr-un compartiment în care se aflau numai cei doi a avut loc o nouă tranzacţie, inculpatul i-a dat lui R. 203 gr. haşiş, primind în schimb suma de 2.800 euro.
In dosarul de urmărire penală au fost redate convorbirile în mediu ambiental purtate între cei doi, relevante pentru justa soluţionare a cauzei.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 333034/12.09.2007 a concluzionat următoarele: proba în cauză este constituită din 193,69 gr. rezină de canabis. De remarcat că tranzacţia s-a desfăşurat pe segmentul de cale ferată Drobeta Turnu Severin - Băile Herculane.
După vânzarea drogurilor şi primirea sumei de 2.800 euro inculpatul a coborât din tren şi a fost condus în mun. Drobeta Turnu Severin cu autoturismul BMW, condus de o persoană necunoscută încă, în care se mai aflau martorul şi prietena sa.
In ziua de 07.10.2007, s-a realizat flagrantul în trenul R 694 ce circula pe relaţia Timişoara - Bucureşti.
In Drobeta Turnu Severin s-a urcat şi inculpatul G.M.P. şi, potrivit înţelegerii telefonice, s-a întâlnit cu R.
Intr-un compartiment în care se aflau numai ei doi, R. i-a dat inculpatului 2.200 euro şi 2.800 lei, primind în schimb 194,79 gr. rezină de canabis.
La prima staţie - Halta Strehaia - au coborât cei doi şi în prezenţa lor şi a unui martor asistent a fost încheiat procesul-verbal de constatare a infracţiunii în flagrant.
Aici, Halta Strehaia, în prezenţa martorului asistent, inculpatul
G.M.P., a declarat următoarele: „S-a întâlnit după o înţelegere prealabilă cu cea de-a doua persoană căreia i-a vândut o bucată de substanţă solidă. Totodată, acesta a mai declarat că drogul pe care îl vânduse a fost adus de el din Italia şi l-a introdus personal în România prin Vama Nădlag”.
S-a concluzionat că, în perioada 28.08.2007 - 07.10.2007, inculpatul a vândut lui R. următoarele cantităţi de droguri de risc: 28.08.2007 a vândut 0,77 gr. haşiş cu 100 lei; 01.09.2007 a vândut 2,03 gr. haşiş cu 330 lei; 05.09.2007 a vândut 193,09 gr. haşiş cu 2.800 euro; 07.10.2007 a vândut 194,79 gr. haşiş cu 2.200 euro şi 2.800 lei.
La percheziţia efectuată imediat după flagrant, în locuinţa inculpatului s-a găsit cantitatea de 18,8 gr. despre care acesta a declarat că a cumpărat-o de la o persoană necunoscută pentru consum propriu. în total, inculpatul a deţinut şi comercializat cantitatea de 409,66 gr. droguri de risc, pentru care a primit până în momentul prinderii în flagrant (inclusiv flagrantul) 3.230 lei şi 5.000 euro.
Inculpatul, fiind audiat, nu a recunoscut săvârşirea faptelor, nu a recunoscut că s-a întâlnit cu R. căruia i-a vândut droguri, iar cantitatea de 18,8 gr. a cumpărat-o din România, de la persoane necunoscute.
In apărare, inculpatul, prin avocat ales, a solicitat administrarea probei testimonial, fiind audiaţi martorii P.M., B.M.C., C.C.A. şi RM.N.
Inculpatul a mai solicitat admiterea probei cu înscrisuri pentru a dovedi că maşina pentru care s-a instituit sechestru a fost dobândită prin cumpărare de către concubina sa, banii fiind scoşi dintr-un depozit al acesteia. Aşa cum rezultă din practicaua încheierii de şedinţă din data de 10.12.2007, proba a fost încuviinţată de instanţa de judecată, însă, în cursul cercetării judecătoreşti nu s-au depus înscrisurile evocate.
Prima instanţă a înlăturat apărarea inculpatului, reţinând următoarele:
Probele obţinute prin intermediul investigatorului sub acoperire, cunoscut sub numele de R., au fost administrate cu respectarea prevăzută art. 2241 şi urm. C. proc. pen. şi art. 17 din Legea nr. 508/2004, ca urmare a ordonanţei motivate a procurorului, şi confirmă că investigatorul a cumpărat de la inculpat următoarele cantităţi de drog: la data de 28.08.2007, haşiş (rezină de canabis) în cantitate de 0,77 gr. pentru suma de 100 lei; la data de 01.09.2007, haşiş în cantitate de 2,03 gr., pentru suma de 330 lei; la data de 15.09.2007, haşiş în cantitate de 203 gr. pentru suma de 2.800 euro; la data de 07.10.2007, haşiş în cantitate de 194,79 gr. pentru sumele
de 2.200 euro şi 2.800 lei; la percheziţia domiciliară din 07.10.2007 s-a găsit cantitatea de 18,8 gr. haşiş.
Sub aspectul provenienţei drogurilor, s-a reţinut că inculpatul a introdus aceste droguri în România, din declaraţiile martorului P.M. şi notele de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice şi în mediu ambiental rezultând că inculpatul se deplasa frecvent în Italia pentru a se aproviziona cu rezină canabis, pe care o comercializa în România; în acest sens, s-au reţinut ca relevante relatările martorului care arată că a aflat de la inculpat că acesta s-a întors din Italia şi că urma să încheie o tranzacţie cu droguri, cu persoana-investigator sub acoperire, în care inculpatul prezenta drogurile aduse, afirmând că „le-a adus”.
Privitor la faptul introducerii în ţară de droguri, prima instanţă a înlăturat apărările inculpatului, constând în aspectele relatate de martorii C.C.A. şi B.M.C. referitor la deplasarea inculpatului în Austria, reţinând că simplul fapt că martorii nu au cunoscut dacă inculpatul a fost percheziţionat corporal şi dacă s-au găsit droguri asupra sa, la revenirea în ţară, nu constituie o dovadă că inculpatul nu deţinea droguri.
Celelalte apărări invocate de inculpat, privitor la împrejurarea că pro-cesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante a fost semnat de un singur martor şi că a fost provocat de investigatorul sub acoperire să vândă droguri, au fost înlăturate ca nefondate, cu motivarea că, în conformitate cu dispoziţiile art. 91 C. proc. pen. şi ale art. 467 C. proc. pen., constatarea infracţiunii flagrante se realizează prin procesul-verbal încheiat de organele de cercetare penală, fară ca legea să impună condiţia unui număr determinat de martori asistenţi, iar pentru acţiunile investigatorului sub acoperire s-a arătat că restul probelor administrate atestă că inculpatul comercializa droguri de obicei, având un anturaj format din consumat de drog.
Pentru aceste considerente, prima instanţă a reţinut că probatoriul administrat în cauză confirmă în totalitate vinovăţia inculpatului, faptele sale întrunind elementele constitutive ale:
- infracţiunii prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., textul de lege incriminând „introducerea de droguri de risc fără drept”, care în speţă constă în faptul că inculpatul în mod repetat, a introdus, fară drept, droguri de risc în ţară, pe care le-a comercializat cu diverse sume de bani;
- infracţiunii prevăzute de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că, la data de 05.09.2007 inculpatul a vândut lui R. droguri în valoare de 2.800 euro, bani aparţinând D.I.I.C.O.T., structura centrală, sumă cu care a cumpărat autoturismul indisponibilizat pe numele
concubinei sale, fapte dovedite atât cu înscrisurile privind achiziţionarea maşinii, datele obţinerii sumelor de bani şi achiziţionării autoturismului fiind corelate, cât şi cu notele de redare a convorbirilor audio, ce atestă că inculpatul s-a aflat în străinătate pentru achiziţia autoturismului, precum şi declaraţia martorului P.M.
Pentru infracţiunea de spălare de bani s-a reţinut că verificarea actelor autoturismului depuse la urmărirea penală evidenţiază că maşina a fost cumpărată, la data de 15.09.2007, deci după tranzacţia cu droguri efectuată de inculpat în 05.09.2007.
Cunoscând faptul că banii sunt obţinuţi din tranzacţii ilegale de droguri, cumpărând autoturismul marca Ford, pe numele concubinei, C.M., s-a constatat că inculpatul a acţionat în sensul ascunderii adevăratei naturi a provenienţei bunului în speţă, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, sens în care s-a procedat la schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.
Pentru cele două infracţiuni analizate instanţa a dispus condamnarea inculpatului, la individualizarea judiciară a pedepsei reţinând gradul de pericol social concret al fiecărei fapte penale, evidenţiat şi de limitele legale de pedeapsă, modalitatea comiterii în mod continuat a infracţiunii de introducere în ţară a drogurilor de risc, conform art. 41 alin. (2) C. pen., starea de recidivă postexecutorie, art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., în raport cu ambele infracţiuni.
Corelativ cu soluţia de condamnare adoptată, s-au aplicat şi măsurile de siguranţă speciale privind confiscarea, în temeiul art. 17 din Legea nr. 173/2000, a drogurilor vândute de inculpat şi a sumelor obţinute, precum şi în temeiul art. 188 lit. e) C. pen., a autoturismului marca Ford aflat în proprietatea numitei C.M.
In speţă, s-a reţinut că inculpatul a fost judecat în stare de arest preventiv, măsura preventivă fiind dispusă la 07.10.2007, prelungită în cursul urmăririi penale şi menţinută în cursul judecăţii, conform art. 155 şi urm., art. 3001 şi 3002 C. proc. pen., astfel că s-a procedat conform art. 350 C. proc. pen., raportat la art. 88 C. pen., menţinându-se starea de arest şi deducându-se prevenţia, la zi.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul G.M.P.
Prin decizia penală nr. 94/26.06.2008, Curtea de Apel Craiova, secţia penală, a admis apelul declarat de inculpatul G.M.P., desfiinţând în parte sentinţa apelată şi, descontopind pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului G.M.P., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. pen., raportat la art. 10 lit. d)
C. proc. pen., a achitat inculpatul pentru o infracţiune prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
A înlăturat aplicarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind confirmarea sumelor de: 100 lei (28.08.2007), 330 lei (01.09.2007), 2.800 euro (05.09.2007) şi 2.200 euro plus 2.800 lei (07.10.2007).
A înlăturat aplicarea art. 25 din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 118 lit. b) şi e) C. pen., privind confiscarea autoturismului marca Ford, aparţinând numitei C.M.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - S.T. Craiova şi inculpatul G.M.P.
Examinând hotărârile pronunţate în cauză prin prisma motivelor de recurs formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, înalta Curte a constatat următoarele:
In cauză s-a stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, procedându-se la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor săvârşite de acesta.
Astfel, inculpatul G.M.P. a fost cercetat penal pentru trei infracţiuni, urmărirea penală fiind începută pentru infracţiunile de introducere în ţară, fară drept, de droguri de risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, vânzarea şi deţinerea drogurilor de risc fară drept, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, şi spălarea de bani prevăzută în art. 23 pct. 3 din Legea nr. 656/2002, respectiv în modalitatea dobândirii, deţinerii sau folosirii de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni.
Pentru stabilirea situaţiei de fapt organele de urmărire penală au administrat probe în condiţiile art. 2241 - art. 224'' C. proc. pen., prin ordonanţa nr. 5/A/24.08.2007 emisă de procuror în dosarul nr. 320/D/ II/1/2008 fiind autorizat investigatorul sub acoperire R. la efectuarea de acte premergătoare şi alte investigaţii în cauză.
La dosarul de urmărire penală sunt ataşate procesele-verbale de constatare a actelor premergătoare încheiate la 18.08.2007, 01.09.2007 şi 05.09.2007, declaraţiile investigatorului sub acoperire, aceste acte fiind folosite la începerea urmăririi penale prin rezoluţia din 06.10.2007 şi la efectuarea flagrantului în vederea descoperirii inculpatului, în timp ce tranzacţiona vânzarea cantităţii de 200 gr. haşiş contra sumei de 2.800 euro, la data de 07.10.2007.
Instanţele anterioare au avut în vedere şi procesele-verbale privind notele de redare a convorbirilor din mediul ambiental din 07.10.2007 şi a convorbirilor telefonice din perioada 30.08.2007 - 26.10.2007.
Aşa încât, din coroborarea datelor rezultate din procesul-verbal încheiat la 07.10.2007, cu ocazia surprinderii inculpatului în timpul comercializării unei cantităţi de rezină de cannabis, cu declaraţiile martorilor P.M., cât şi cu informaţiile extrase din notele de redare a convorbirilor telefonice, reiese că inculpatul se deplasa frecvent în Italia în scopul procurării drogurilor pe care le introducea în ţară pentru a le comercializa, aşa cum corect s-a reţinut în cauză.
In consecinţă, solicitarea inculpatului de achitare pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 este neîntemeiată şi, ca urmare, nu poate fi primită, susţinerile sale în sensul că nu a săvârşit această infracţiune fiind infirmate de probele administrate în cauză, despre care s-a făcut vorbire.
Referitor la motivul de recurs formulat de parchet prin care se solicită condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de spălare a banilor, înalta
Curtea a retinut:
Inculpatul G.M.P. a fost cercetat pentru trei infracţiuni pentru care s-a început urmărirea penală, şi anume introducerea în ţară de droguri de risc fară drept, prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, comercializarea şi deţinerea în vederea comercializării de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi spălare de bani, prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, constând în disimularea provenienţei autoturismului cumpărat pe numele concubinei inculpatului, numita C.M., cu banii rezultaţi din vânzarea de droguri din data de
05.09.2007, în sumă de 2.800 euro.
Inculpatul a fost, însă, trimis în judecată numai pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut corect că fapta de spălare de bani, astfel cum a fost săvârşită în cauză, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute dc art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, incriminată ca fiind „ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, situării, dispoziţiei, circulaţiei sau proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni”, proccdând, în consecinţă, la schimbarea încadrării juridice în acest sens.
Din analizarea conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni rezultă că, în cauză, nu s-a dovedit existenţa laturii obiective constând în disi-
inularea adevăratei naturi a provenienţei autoturismului şi a proprietăţii acestuia, cât şi a laturii subiective constând în reprezentarea că bunul provine din săvârşirea de infracţiuni.
Altfel spus, parchetul apreciază că infracţiunea de spălare de bani pentru care trebuie condamnat inculpatul constă în cumpărarea unui autoturism marca Ford, de către numita C.M., la data de 19.09.2007, cu suma de 400 euro, care provine din tranzacţiile de droguri realizate de inculpat în perioada 27.08.2007 - 15.09.2007.
Or, cum prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului pentru infracţiunea de vânzare de droguri, fară drept, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, nu se poate reţine că banii proveniţi din tranzacţiile de droguri efectuate de inculpat în perioada 27.08.2007 - 15.09.2007 sunt produse infracţionale în sensul spălării de bani.
Pe de altă parte, cu privire la disimularea adevăratei proprietăţi a bunului, în cauză nu există probe care să dovedească faptul că autoturismul a fost achiziţionat de inculpat pentru sine, prin intermediul altei persoane, deoarece numitei C.M. nu i s-au luat declaraţii privind achiziţionarea maşinii.
Cu alte cuvinte, din actele dosarului şi probele administrate în cauză rezultă că proprietar al autoturismului este numita C.M., fară a exista dovezi privind înţelegerea dintre aceasta şi inculpat în scopul disimulării proprietăţii asupra bunului respectiv.
Cu privire la sfera subiecţilor activi ai infracţiunii de spălare de bani, este de menţionat că în doctrina şi practica judiciară există opinii diferite,
înalta Curte apreciind că participantul la infracţiunea principală (din care provine bunul albit) nu poate fi subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor dacă are calitatea de subiect activ al primei infracţiuni, deoarece el a devenit deţinător al bunului prin comiterea faptei principale.
In acest sens, art. 8 din Legea nr. 656/2002 prevede expres cine poate
fi subiect activ al infracţiunii de spălare de bani. In consecinţă, în cauză, soluţia de achitare a inculpatului pentru infracţiunea de spălare de bani este corectă.
Recursurile declarate în cauză au fost respinse ca nefondate.
