UCIDERE DIN CULPĂ. ACŢIUNE CIVILĂ EXERCITATĂ ÎN CADRUL PROCESULUI PENAL. PREJUDICIU MATERIAL. PREJUDICIU MORAL.
| Comentarii |
|
Potrivit art. 14 Cod procedură penală şi art. 998 Cod civil, inculpatul condamnat trebuie obligat la acoperirea integrală a prejudiciului material şi a prejudiciului moral cauzat prin fapta sa către părintele victimei.
Legea nu face distincţie între prejudiciul patrimonial şi cel nepatrimonial.
Prin sentinţa penală nr. 545/27.03.1998, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a fost condamnat inculpatul R.M. pentru infracţiunea prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal, constatându-se graţiată în întregime pedeapsa aplicată, în temeiul art. 1 lit. a din Legea nr. 137/1997.
în temeiul art. 14 şi 346 Cod procedură penală şi art. 998 şi urm. cod civil a fost obligat inculpatul la 6.000.000 lei, despăgubiri materiale şi 75.000.000 lei, daune morale faţă de partea civilă B.N.
împotriva sentinţei a declarat apel inculpatul, pe latura civilă a cauzei, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât daunele materiale nu au suport probator, iar daunele morale nu se justifică.
Prin decizia penală nr. 1.627/A/16.11.1998, Tribunalul Bucureşti - secţia l-a penală, a admis apelul declarat de inculpat, a desfiinţat în parte sentinţa şi, în fond, a înlăturat obligarea inculpatului la plata daunelor morale.
împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 6.000.000 lei, actualizată, reprezentând daune materiale şi 75.000.000 lei, daune morale.
Recursul declarat de partea civilă urmează a fi analizat prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 Cod procedură penală, constatându-se că este fondat sub aspectul acordării daunelor morale, pentru considerentele ce se vor arăta.
Potrivit art. 14 Cod procedură penală şi art. 998 Cod civil, inculpatul trebuie obligat la acoperirea integrală a prejudiciului material şi moral, cauzat prin fapta sa.
Susţinerea instanţei de apel, în sensul că durerea pricinuită părţii civile prin moartea tragică a fiului său nu poate fi reparată băneşte, fiind greu de evaluat, nu poate fi primită.
Este adevărat că nimic nu poate compensa o astfel de pierdere, dar, pe de altă parte, prejudiciul efectiv suferit de partea civilă, înscriindu-se în sfera prejudiciilor nepatrimoniale, trebuie acoperit, conform textelor legale invocate, acestea nefăcând distincţie între prejudiciul patrimonial şi cel nepatrimonial.
De necontestat că fapta inculpatului a produs părţii civile, tatăl victimei, un prejudiciu moral, dedus din suferinţa pricinuită prin pierderea unei persoane atât de apropiate şi pentru care se prezumă, potrivit legilor fireşti, că avea o deosebită afecţiune.
Faţă de cele expuse, cererea de acordare a daunelor morale formulată de partea civilă fiind întemeiată, aşa cum în mod corect a reţinut prima instanţă, în baza art. 38515 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, se va admite recursul, se va casa decizia penală recurată şi va menţine sentinţa penală nr. 545/1998 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.
Acordarea daunelor materiale în sumă de 6.000.000 lei a avut drept temei legal principiul disponibilităţii, care este dominant în materie civilă, inculpatul fiind de acord cu plata acestei sume de bani.
în ceea ce priveşte reactualizarea sumei de 6.000.000 lei, la care a fost obligat inculpatul, urmează a se observa că cererea părţii civile în acest sens nu poate fi analizată de instanţa de recurs prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 Cod procedură penală. (Judecator Ioana Surdescu - vicepresedinte CAB)
(Secţia a ll-a penală, decizia penală nr. 254/1999)
