Violare de domiciliu. Folosinţă comună a imobilului. Acceptul unuia dintre ocupanţi. Achitare
Comentarii |
|
C. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen., art. 10 lit. d), art. 11 pct. 2 lit. a)
Pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 192 C. pen. este necesar ca pătrunderea în locuinţă să se realizeze fără drept şi fără consimţământul persoanei care o foloseşte.
în condiţiile în care inculpaţii au pătruns în locuinţa părţii vătămate cu acordul tacit al mamei acesteia, care, de asemenea folosind acea locuinţă, era îndrituită să îşi exprime sau nu acordul cu privire la prezenţa inculpaţilor în locuinţa sa, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu.
C.A. Constanţa, s. pen., min. şi fam., dec. nr. 1041/P din 3 noiembrie 2011, nepublicată
Prin sentinţa penală nr. 1386 din 30 iunie 2011, pronunţată de Judecătoria Medgidia, în baza art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), raportat la art. 76 lit. c) C. pen., au fost condamnaţi inculpaţii S.G., S.D. şi S.G. la câte o pedeapsă de 4 luni închisoare, cu aplicarea art. 81 C. pen.
împotriva sus-menţionatei sentinţe au formulat recurs toţi inculpaţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că în mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea lor pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen., fiind incidente cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 12 şi 18 C. proc. pen.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei primei instanţe, conform art. 38514 C. proc. pen., din perspectiva criticilor formulate, în limitele prevăzute de art. 3856 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., Curtea de Apel Constanţa a constatat:
Partea vătămata G.M. a întreţinut o relaţie de concubinaj cu inculpata S.G., relaţie din care a rezultat un copil. Cei doi au locuit timp de 6 ani chiar în domiciliul părţii vătămate iar ulterior, cu chirie, la locuinţa numitului M.R.
în aceste împrejurări, în data de 3.09.2008, în jurul orelor 22,00, inculpata S.G. s-a deplasat la locuinţa părţii vătămate G.M., pentru a lua cheile de la imobilul unde au locuit împreună, în vederea recuperării bunurilor personale şi ale copilului, aceasta fiind însoţită de fiii săi, inculpaţii S.G. şi S.D., în scop de protecţie.
Inculpata S.G. a intrat in curtea părţii vătămate, pe poartă, fără să strige, şi de aici în locuinţă, unde se afla mama părţii vătămate, cu care a discutat şi de la care a aflat că partea vătămată nu este acasă, ci la un vecin, timp în care fiii săi, inculpaţii S.D. şi S.G. au rămas în curte.
Mama părţii vătămate nu i-a solicitat inculpatei S.G. să părăsească domiciliul, dimpotrivă, a purtat o discuţie cu aceasta, la scurt timp venind la domiciliu şi partea vătămată.
Pentru a se reţine ca fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen., este necesar ca pătrunderea în locuinţă să se realizeze fără drept şi fară consimţământul persoanei care o foloseşte, condiţii care, în speţă, nu sunt întrunite, întrucât inculpaţii au pătruns în locuinţa părţii vătămate cu acordul tacit al mamei acestuia, care, de asemenea, folosind acea locuinţă, era îndrituită să îşi exprime sau nu acordul cu privire la prezenţa inculpaţilor în locuinţa sa. Or, aceasta a acceptat prezenţa inculpaţilor în acea locuinţă, în considerarea relaţiilor ce au existat între fiul său şi inculpata S.G., cu atât mai mult cu cât aceasta venise să întrebe de partea vătămată, pentru a recupera de la acesta cheia de la fostul domiciliu comun din care să îşi ia bunurile personale, atât ale sale cât şi ale copilului rezultat din chiar relaţia de concubinaj cu partea vătămată.
In consecinţă, reţinând că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen., Curtea de Apel a dispus achitarea inculpaţilor în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.