Asigurări sociale. Decizia 302/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 302
Ședința publică din data de 17 februarie 2010
PREȘEDINTE: Violeta Dumitru
JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Cristina Mihaela
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1855 din 26 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în comuna Tătărani, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul contestator, reprezentat de avocat din cadrul Baroului D, conform contractului de asistență juridică nr.61/2009, lipsă fiind recurenta intimată Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul contestator a depus la dosar întâmpinare la motivele de recurs, care a fost înregistrată de compartimentul registratură al acestei instanțe sub nr.2044 din 09.02.2010.
Avocat, pentru intimatul contestator, depune la dosar chitanța fiscală nr.175 din 9 februarie 2010 în valoare de 1500 lei, reprezentând onorariu apărător, după care, având cuvântul, arată că nu mai are cereri noi de formulat în cauză și solicită cuvântul asupra recursului.
Curtea ia act de declarația părții prezente, față de actele și lucrările dosarului apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul intimatului contestator, având din nou cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Se arată, în esență, că art.41 din Ordinul nr.340/2001 invocat de recurentă în motivele de recurs, prevede procedura de revizuire și nicidecum de anulare a deciziilor medicale. Corect era ca medicul expert să emită o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă și nu una administrativă, în care să se menționeze unul din cele 3 cazuri prevăzute de pct.26 din Ordinul nr.340/20001.
Cu privire la consultarea B, se arată că aceasta este o procedură care se face periodic. În fiecare lună pensionarii de invaliditate din toate județele sunt chemați în vederea expertizării de către acest institut. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, a solicitat anularea deciziilor nr.473/15.05.2009 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, 1027/16.06.2009, emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, constatarea valabilității deciziei nr.443/31.08.2000 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, precum și repunerea în plata drepturilor de pensie, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând cererea, contestatorul a arătat că în anul 2000 fost încadrat în gradul II de invaliditate ca urmare a afecțiunilor grave cu care a fost diagnosticat de medicul specialist, că decizia nr.473/15.05.2009 nu a ținut cont de faptul că încadrarea în grad de invaliditate s-a efectuat cu respectarea procedurii de expertizare medicală, că este emisă de un organ necompetent, întrucât dispozițiile Ordinului nr.340/2001 nu prevăd modalitatea de revizuire folosită pentru anularea deciziei și nici posibilitatea înființării unor comisii de soluționare a contestațiilor, că ambele decizii au fost emise fără a fi citat în vederea reexpertizării, așa cum se precizează prin Ordinul nr.340/2001 Capitolul III pct.25,36 și 39.
A mai menționat contestatorul că și în situația în care s-ar fi efectuat o reexpertizare ca urmare a controlului propriu sau a celui efectuat de organele de control ale CNPAS, decizia astfel emisă ar fi putut produce efecte numai pentru viitor, că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate constitui temei de revizuire a deciziei nr.443/31.08.2000, știut fiind că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul act sau fapt.
Prin cererea completatoare formulată la 17.08.2009, contestatorul a solicitat anularea deciziei nr. -/16.07.2009 emisă de intimată și repunerea în drepturile de pensie, începând cu data de 1.09.2000 la zi. Motivând cererea contestatorul a arătat că intimata a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea pensiei încasate necuvenit în ultimii 3 ani, fără să se împlinească termenul de contestare a deciziei nr.479/15.05.2009, încălcând prevederile art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000 și ale art.39 alin.3 Cap.III din Ordinul 340/2001.
Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea acțiunii, susținând că deciziile contestate sunt legale și temeinice, pentru că dispozițiile art.62 alin.1 din Legea nr.19/2000 prevăd că pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale în intervale de 6-12 luni până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, că reclamantul nu a urmat procedura de revizuire medicală, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat în baza unor documente neconforme, după cum s-a constatat de către Direcția audit Intern și Control -
A mai menționat că deciziile de revizuire a deciziilor asupra capacității de muncă au fost determinate de emiterea acestora fără respectarea procedurii de încadrare în grad de invaliditate, datorită neprezentării contestatorului la consultația medicală cu documentația necesară la termenul stabilit pentru revizuire, că din anul 2006 nu mai erau îndeplinite condițiile pentru ca acesta să beneficieze de pensie de invaliditate.
Cu privire la decizia prin care s-a respins contestația de către Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, s-a precizat că a fost emisă ca urmare a modalității în care s-a obținut încadrarea în grad de invaliditate, printr-o procedură viciată și nu ținând cont de afecțiunile contestatorului, comisia având competența de a soluționa contestația.
S-a mai arătat că deciziile contestate au fost emise în baza unor documente și înscrisuri neconforme întocmite de asistenta Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, că nu erau îndeplinite condițiile legale pentru a beneficia de pensie de invaliditate, iar contestatorul nu s-a prezentat la termenele stabilite pentru revizuire.
Prin sentința civilă nr.1855/26.10.2009, Tribunalul Dâmbovița admis acțiunea formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, a anulat decizia nr.473/15.05.2009 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, decizia nr.1027/16.06.2009 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D și decizia nr.-/16.07.2009 emisă de intimată și a obligat-o pe aceasta din urmă să plătească contestatorului suma de 5100 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr.473/15.05.2009, emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, s-a dispus revizuirea deciziei asupra capacității de muncă nr.443/31.08.2000, reținându-se că a fost emisă fără a fi respectată procedura de încadrare în grad de invaliditate și de revizuire medicală.
Prin decizia nr.1027/16.06.2009, emisă de Oficiul Județean de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă D, s-a respins contestația împotriva deciziei de revizuire și s-a menținut valabilitatea acesteia, avându-se în vedere și nota de constatare nr.6040/10.04.2009 întocmită de Direcția Control Intern - CNPAS și lipsa documentelor conforme și necesare încadrării/menținerii gradului de invaliditate.
Conform dispozițiilor art.39 alin.1 secțiunea C capitolul III din Ordinul 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000, oficiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă județene și ale sectoarelor municipiului B au obligația de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum și la sesizarea părții interesate. Dispozițiile alin.3 prevăd că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a acțiunii de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare."
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor, pentru trecut anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.
A mai reținut instanța de fond că modalitatea de anulare prin "revizuire" a deciziilor de încadrare într-un grad de invaliditate, devenite definitive prin necontestare în termenul de 30 de zile prevăzut de art.56 (5) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excede normelor de procedură instituite de această lege și de Ordinul nr.340/2001 cu privire la încadrarea sau menținerea gradului de invaliditate.
Nerespectându-se prevederile Ordinului 340/2001 și cele ale art.56 din Legea nr.19/2000, s-a încălcat și principiul neretroactivității legii civile, pentru că decizia nr.443/31.08.2000 de încadrare în grad de invaliditate nerevizuibil a contestatorului, fiind necontestată, a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice depline.
Existența unor disfuncționalități în activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M legate de gestionarea documentelor medicale sau încălcarea procedurii de revizuire medicală nu poate constitui motiv de revizuire, întrucât culpa aparține intimatei și nu contestatorului care nu are obligația dovedirii împrejurărilor prezentării la toate termenele de revizuire și a depunerii la acele termene a documentelor medicale.
Așa fiind instanța de fond a admite contestația și a anulat decizia de revizuire și cea prin care s-a respins contestația administrativă.
Ca o consecință a anulării deciziei de revizuire a fost anulată și decizia nr.-/16.07.2009 prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 17266 lei, întemeiată pe decizia nr.473/15.05.2009. A apreciat instanța de fond că anularea deciziei menționate se impune și pentru că a avut în vedere o decizie care fusese contestată în termenul prevăzut de lege.
Anulându-se atât deciziile referitoare la revizuirea deciziei de încadrare în grad de invaliditate nerevizuibil a contestatorului, cât și decizia de încetare a plății pensiei, s-a dispus și repunerea contestatorului în dreptul de a i se acorda pensia de invaliditate pe întreaga perioadă de valabilitate a deciziei nr.443/31.08.2000 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă.
În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit a reținut prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001, întrucât în mod corect și legal, așa cum s-a prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, temeiul legal al anulării l-a reprezentat art.41 capitolul III secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 cu modificările și completările ulterioare, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În aceste condiții, recurenta a procedat în mod corect și legal la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, în urma notei de constatare a CNPAS - Direcția Control și Combatete Fraudă.
Tot în mod eronat, susține recurenta, instanța de fond a reținut că depunerea de către intimatul contestator a unor documente medicale la dosar ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de intimată la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizându-l pe contestator.
În ceea ce privește consultarea obligatorie a B, se arată că în mod greșit instanța de fond și-a întemeiat motivarea, întrucât potrivit art.56 din Legea nr.19/2000 nu există obligația consultării institutului de către, ci numai posibilitatea consultării acestuia, iar în cazul în care institutul respectiv este consultat, avizul acestuia este obligatoriu.
A solicitat, pentru aceste motive, admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Intimatul-contestator a formulat întâmpinare prin care a răspuns criticilor aduse în recurs, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Astfel, prin decizia nr.473/15.05.2009, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Mar evizuit decizia nr.443/31.08.2000 asupra capacității de muncă emise pentru intimatul contestator, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Ulterior, prin decizia nr.-/16.07.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 17266 lei, reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.07.2006 - 01.07.2009, având în vedere decizia de anulare nr.473/15.05.2009 prin care a fost revizuită decizia de încadrare în grad de invaliditate nr.443/31.08.2000.
În cuprinsul deciziei nr.473/15.05.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare 6040/10.04.2009, iar drept temei juridic au fost indicate dispozițiile Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, precum și ale nr.HG1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Potrivit notei de constatare nr.6040/10.04.2009, a fost efectuat un control, în baza nr.HG13/2004 și a Ordinului nr.340/2001 al - secțiunea C, punctul III, art.39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39, din secțiunea C, punctul III, din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Intimatul contestator s-a adresat cu contestație împotriva deciziei nr.473/15.05.2009 la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, după cum i s-a indicat chiar în cuprinsul deciziei, iar acesta din urmă i-a comunicat răspunsul nr.1027/16.06.2009 conform căruia anularea dispusă prin decizia contestată nu a avut la bază criterii medicale, ci nerespectarea unor proceduri medicale, astfel încât s-a arătat că rămân valabile elementele deciziei nr.473/15.05.2009 a Cabinetului de Expertiză Medicală
Recurenta a susținut că la dosarul medical intimatul-contestator nu a depus documente justificative, iar acesta nu a fost expertizat de medicul specialist, deși atât din conținutul notei de constatare nr.6040/10.04.2009 întocmită în urma controlului, rezultă că nu motivele medicale, ci nerespectarea procedurilor legale datorate, în principal, unei angajate a cabinetului, au impus anularea deciziei asupra capacității de muncă emise pentru intimatului contestator, măsură contestată ulterior de beneficiară.
În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că nu i se pot imputa intimatului neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziei asupra capacității de muncă emise intimatului-contestator, indicate în cuprinsul deciziei nr.473/15.05.2009.
Cu privire la consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, în conformitate cu disp.art.56 alin.3 din această lege, această consultare este obligatorie și nu opțională, așa cum pretinde recurenta.
Mai mult, la revizuirea medicală din data de 05.02.2001 contestatorului i s-a menținut încadrarea în gradul II de invaliditate, fiind declarat nerevizuibil, așa cum rezultă din Decizia nr.3295/05.02.2001 a
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe este legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei ca nefondat, motiv pentru care, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incident niciunul dintre motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1855 din 26 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în comuna Tătărani, județul
Obligă recurenta la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimatul contestator.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Cristina Mihaela
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Th./Red. - MD/LC
4 ex./05.03.2010
- - Tribunalul Dâmbovița
- G /-
Președinte:Violeta DumitruJudecători:Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Cristina Mihaela
