Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 326/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 326/AS
Ședința publică de la 24 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.247/15.05.2009, pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta Casa Județeană de Pensii C, consilier juridic, conform delegației nr.22007/28.11.2009, depusă la dosarul cauzei iar pentru intimata se prezintă avocat, conform împuternicirii avocațiale nr. din 23.11.2009.
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Grefierul de ședință referă oral asupra cauzei, după care;
Reprezentantul recurentei și apărătorul intimatei arată că nu mai au alte cereri, excepții de ridicat sau probe de solicitat în cauză.
Instanța, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri, excepții de ridicat sau probe de formulat, în temeiul disp.art. 150.pr.civ.declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei, având cuvântul solicită admiterea recursului, pentru motivele invocate în cererea de recurs.
Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței depusă la dosarul cauzei.
CURTEA
Casa Județeană de Pensii Cad eclarat recurs la 01.09.2009 împotriva sentinței civile pronunțate de Tribunalul Constanța pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeincie.
În fapt, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la 22.12.2008, reclamanta a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, pe cale de contestație la decizia nr. -/06.11.2008, să se dispună anularea parțială a acesteia și obligarea pârâtei la plata drepturilor de pensie restante.
În motivarea cererii s-a arătat că, în mod greșit s-a stabilit un stagiu de cotizare de 29 ani, 5 luni și 20 zile, acesta fiind în fapt de 30 de ani. Apoi s-a greșit procentul de diminuare deoarece pentru ea vârsta standard de pensionare era de 58 ani și 4 luni iar stagiul complet de cotizare de 26 ani și 8 luni, rezultând un număr de 41 de luni de anticipare și o diminuare de 14,35%.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În apărare s-a arătat că, la calculul drepturilor de pensie, au fost respectate dispozițiile art. 78 coroborate cu art. 6 din legea nr. 19/2000.
Făcând aplicarea dispozițiilor legale mai sus indicate, luna aprilie 2001 nu a fost fructificată deoarece angajatorul nu a respectat obligația de a depune declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.
În stabilirea vocației la pensie respectiv data înscrierii la pensie - 25.07.2008, instituția a făcut aplicarea pct.3 Capitolul B din Ordinul nr. 340/2001 "Vârstele de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pentru femei și bărbați sunt prevăzute în anexa nr.3 la lege, detaliată în funcție de data nașterii în anexa nr.9 la prezentele norme".
Prin sentința civilă nr.247/15.05.2009 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea reclamantei, a anulat decizia nr. -/06.11.2008 emisă de intimată.
A obligat intimata să emită în favoarea reclamantei o nouă decizie de acordare a pensiei anticipată parțială cu data deschiderii drepturilor 01.07.2008, având în vedere o vârstă standard de pensionare de 58 ani și 4 luni și un stagiu complet de cotizare 26 ani și 8 luni, un stagiu efectiv realizat de 29 ani și 7 luni un număr de 41 luni de anticipare, o diminuare de 14,35%, un punctaj total de 23, 31996 și prin care să acorde un punctaj mediu anual de 0, 87417 diminuat la 0,64919 pentru care corespunde o pensie, înainte de indexare, de 377 lei.
A obligat intimata să plătească reclamantei diferențele de drepturi corespunzătoare perioadei 01.07.2008 la zi, rezultând din diferențe de punctajul de 0, 64919 raportat la punctajul diminuat aflat efectiv in plată la data emiterii noii decizii.
A obligat intimata să plătească reclamantului suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Din analiza materialului probator administrat la dosarul cauzei - înscrisuri depuse de părți și raportul de expertiză contabilă înregistrat sub nr- la C - instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Prin cererea înregistrată sub nr. 34182/25.07.2008, numita a solicitat înscrierea la pensie anticipată parțial începând cu data de 01.07.2008 avându-se în vedere datele privind activitatea în muncă astfel cum acestea rezultă din adeverințele eliberate de angajator și carnetul de muncă.
Solicitarea a fost admisă prin decizia nr.-/06.11.2008 prin care s-a acordat reclamantei o pensie anticipată parțială - începând cu 01.07.2008 - de 327 lei, corespunzător unui punctaj mediu anual de 0,79822 diminuat cu 29,5%.
Pentru a ajunge la acest rezultat, intimata a avut în vedere o vârstă standard de pensionare de 59 ani și 7 luni, un stagiu complet de cotizare de 29 ani și 2 luni și un stagiu efectiv realizat de 29 ani, 5 luni și 20 de zile prestat în condiții normale; s-a menționat că luna aprilie 2001 nu a fost fructificată întrucât nu s-a respectat prevederile art. 6 alin.1 din legea nr.19/2000.
Decizia contestată cu datele cuprinse și pentru motivele de respingere arătate este greșită astfel încât urmează a fi anulată.
Potrivit art.50 al.1 din Legea 19/2000, asigurații care au realizat stagiile complete de cotizare, precum și cei care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani pot solicita pensie anticipată parțială cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.
Noțiunile de vârstă standard de pensionare și stagiu complet de cotizare sunt stabilite de art.41 alin. 2 și 4 conform cărora vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați; atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a acestei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.
Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați; atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a acestei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.
De asemenea, referitor la atingerea progresivă a vârstei standard de pensionare și stagiului complet de cotizare stabilite de aceste texte, art.167 alin. 2 dispune că pentru perioada aprilie 2001- 2014 vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare, în înțelesul art. 49 și 50, sunt cele prevăzute în anexa nr. 3, la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport cu data nașterii.
Aplicarea acestor prevederi legale la situația concretă a reclamantei, duce la concluzia că pentru aceasta (cererea de pensionare a fost formulată la 25.07.2008) vârsta standard de pensionare era de 58 ani și 4 luni (față de 59 ani și 7 luni cât reținuse pârâta), iar stagiul complet de cotizare era de 26 ani și 8 luni (față de 29 ani și 2 luni cât stabilise intimata).
Referitor la nevalorificarea lunii aprilie 2001, instanța a reținut că, potrivit art. 5 alin. 1 pct. I din legea nr. 19/2000, în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă.
Conform art. 6 alin. 1 din lege, persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I și II, denumite în continuare angajatori, sunt obligate să depună în fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declarația se depune la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul angajatorului.
Textul art. 28 alin. 1 din lege stabilește: contribuția individuală de asigurări sociale datorată de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I și II se reține integral din veniturile care constituie, conform art. 23 alin. (1), bază de calcul.
Art. 30 alin. 1 din lege dispune în sensul că angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune în bancă, o dată cu documentația pentru plata salariilor și a altor venituri ale asiguraților, și documentele pentru plata contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, plățile efectuându-se simultan, sub control bancar, iar potrivit alin. 2, în cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispozițiilor legale privind executarea creanțelor bugetare.
Toate aceste dispoziții relevă voința legiuitorului cu privire la situația asiguraților prevăzuți de art. 5 alin. 1 pct. I din lege, pentru care calculul și plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale se realizează prin reținerea la sursă de către angajator, căruia îi revine și obligația de a depune lunar declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.
Aceste prevederi sunt logic stabilite prin comparație cu asigurații care intră sub incidența art. 61din Legea nr. 19/2000 și care vizează categoria persoanelor obligate să se asigure, pe baza declarației de asigurare; salariatul nu are, însă, posibilitatea de a verifica lunar îndeplinirea de către angajatorul său a obligației de plată a contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, având și pârghii corespunzătoare mult mai restrânse decât CNPAS pentru obligarea angajatorului la îndeplinirea obligațiilor legale.
Astfel, CNPAS, prin casele teritoriale, are obligația de a verifica dacă angajatorul își îndeplinește obligația de a depune declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, iar în măsura în care constată că aceste obligații nu sunt îndeplinite, dispune în condițiile art. 131alin. 3 din lege "măsurile prevăzute de lege".
Există așadar o percepție diferită prin prisma legii între situația salariatului, care în măsura în care are încheiat un contract individual de muncă înregistrat la ITM, este asigurat prin efectul legii, în sensul că se prezumă că și-a achitat, prin reținerea la sursă de către angajator din salariul brut, contribuția la bugetul asigurărilor sociale (fiind în sarcina angajatorului de a efectua formalitățile ulterioare de declarare și virare a acestor contribuții) și situația asiguratului pe bază de contract, care are obligația de a urmări efectuarea vărsămintelor la buget, distincție dedusă și din prevederile art. 33 din lege.
Textul indicat menționează că, perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declarație sau contract de asigurare nu au achitat contribuția de asigurări sociale datorată nu se valorifică la stabilirea pensiilor până la achitarea acesteia.
Prin interpretareaper a contrarioa acestui text, reiese indubitabil faptul că nu se recunoaște ca stagiu de cotizare perioada în care se constată absența plății contribuției la bugetul asigurărilor sociale doar în cazurile de asigurare obligatorie, iar nu prin efectul legii, pe considerentul că asiguratul, prin efectul legii - așa cum s-a arătat -, nu are posibilitatea și nici abilitarea de a urmări sau determina achitarea contribuțiilor reținute din salariul brut.
Pornind de la aceste considerații, se va avea în vedere că nevalorificarea de către casele teritoriale de pensii, ca stagiu de cotizare în favoarea fostei salariate, a perioadelor indicate pentru care angajatorul nu ar fi depus declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, este eronată.
De asemenea, conform art. 37 alin.1 din Legea nr. 19/2000, în sistemul public, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2).
Aceste texte reprezintă o aplicare a unuia dintre principiile esențiale de organizare și funcționare ale sistemului public de asigurări sociale - principiul contributivității - conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și persoanele juridice participante la sistemul public, dreptul la asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări socialeplătite(art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000).
Astfel, doar persoanele care au achitat sumele stabilite de lege pot pretinde, la data îndeplinirii condițiilor legale, acordarea unei pensii pentru limită de vârstă/anticipată/anticipată parțială.
Or, după cum reiese adeverințele existente în dosarul cauzei, contestatoarea a prestat o activitate pentru care s-a se menționat că veniturile astfel atestate au fost avute în vedere la stabilirea contribuțiilor la asigurări sociale.
Referitor la determinarea cuantumului pensiei raportat la vârsta standard și a stagiului complet de cotizare prevăzut de Anexa 3 din Legea nr.19/2001, cu luarea în calcul a lunii aprilie 2001 ca perioadă contributivă și cu stabilirea corelativă a procentului de diminuare și cuantumul pensiei anticipate parțiale, instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile care a stabilit un punctaj total de 20,77306.
Când însă a trecut la efectuarea calculelor pentru determinarea în mod concret a cuantumului pensiei, expertul a avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 29 ani și 2 luni (29,16) care, pentru motivele, expuse era greșit.
De aceea, din aceste calcule, instanța va reține doar concluzia privitoare la punctajul total - necontestat nici de intimată -, la care se adaugă punctajul corespunzător contribuției la pensia suplimentară de 2,58382.
Conform art. 50 alin. 2 din Legea nr.19/2001, cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2.
Cum instanța a demonstrat că nefructificarea lunii aprilie 2001 este greșită din punct de vedere legal, iar expertul a învederat că expertul a omis de la calcul alte 10 zile (fila 49 dosar), rezultă că reclamanta a contribuit la sistemul de pensii o perioadă de 20 de ani și 7 luni.
Prin raportarea vârstei reclamantei la data formulării cererii - 54/8 (fiind născută la 24.10.1953) la vârsta standard de pensionare stabilită anterior 58/4, rezultă că reclamanta a ieșit la pensie mai devreme cu 3 ani și 8 luni, rezultând un număr de 41 de luni de anticipare.
Cum reclamanta a prestat peste stagiul complet de cotizare o perioadă de 2 ani și 11 luni, rezultă că fiecărei luni de anticipare i se aplică un procent de 0,35%.
Având în vedere datele greșite reținute de intimată referitor la vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare, eronata determinare a stagiului efectiv de cotizare și, ca o consecință a acestora, a diminuării ce afecta pensia reclamantei, acțiunea a fost admisă și a fost anulată decizia nr. -/06.11.2008 emisă de intimată.
Cum începând cu 01.07.2008 (data începerii calității de asigurat a reclamantei) aceasta a primit o pensie determinată prin raportare la punctajul mediu anual de 0,56274 (0,79822 diminuat cu 25%) dar era îndreptățită la un punctaj mediu anual de 0,64919 (0,87717 diminuat cu 14,35%), va fi obligată intimata să emită în favoarea reclamantei o nouă decizie de acordare a pensiei anticipată parțială cu data deschiderii drepturilor 01.07.2008, având în vedere o vârstă standard de pensionare de 58 ani și 4 luni și un stagiu complet de cotizare 26 ani și 8 luni, un stagiu efectiv realizat de 29 ani și 7 luni un număr de 41 luni de anticipare, o diminuare de 14,35%, un punctaj total de 23, 31996 și prin care să acorde un punctaj mediu anual de 0, 87417 diminuat la 0,64919 pentru care corespunde o pensie, înainte de indexare, de 377 lei.
Având în vedere disp. art. 274.pr.civ. potrivit cărora partea care cade în pretențiuni va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, față de situația că reclamanta a suportat onorariul expertului în sumă de 800 lei (chitanța seria - nr.- și seria - nr.-), pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a acestei sume.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
În determinarea numărului de luni de anticipare ți în calculul cuantumului de pensie cuvenit categoriei de pensie anticipată parțială, au fost respectate dispozițiile pct.3 capitolul II li.B Pensii din ordinul nr.340/2001, prin care vârstele standard de pensionare pentru femei și bărbați sunt prevăzute în anexa nr.3din Legea nr.19/2000, detaliată funcție de data nașterii în anexa 9 din Ordinul nr.340/2001, în cazul reclamantei fiind 59 ani și 7 luni, rezultând astfel 59 luni de anticipare.
În mod eronat instanța de fond aplică diminuarea prevăzută în cazul categoriei de pensie anticipată parțială, asupra punctajului mediu anual iar în mod legal diminuarea se aplică asupra cuantumului pensiei conform pct.II secțiunea III capitolul B Pensii din Ordinul nr.340/2001.
În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 3041.pr.civ.
Recursul este fondat.
Curtea analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate îl va admite pentru următoarele considerente:
Art. 50(3) din Legea 19/2000 dispune: "Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu nr. de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr.2".
Tribunalul Constanța deși a redat acest text de lege l-a interpretat și aplicat în mod eronat.
Eroarea de interpretare s-a respectat în mod direct asupra dispozitivului.
Astfel, în loc să observe că anticiparea parțială a pensiei atrage diminuarea cuantumului pensiei Tribunalul, prin hotărârea pronunțată a apreciat că anticiparea parțială la pensie atrage diminuarea punctajului mediu anual.
Aplicând acest raționament a apreciat că datorită anticipării la pensie se produce o diminuare a punctajului mediu anual de la 0,87417 la 0,64919.
În realitate, diminuarea de 14,35% se aplică asupra cuantumului pensiei și nu asupra punctajului mediu anual.
Urmează ca recurenta Casa Județeană de Pensii să emită decizia de acordare a pensiei anticipate parțială prin aplicarea diminuării de 14,35% asupra cuantumului pensiei și nu asupra punctajului mediu anual.
Se impune modificarea sentinței atacate din perspectiva celor mai sus arătate, fiind înlăturate din dispozitiv mențiunile referitoare la aplicarea diminuării de 14,35 asupra punctajului mediu anual, urmând ca această diminuare să se aplice asupra cuantumului pensiei, în lumina dispozițiilor art. 50(3) din legea 19/2000.
Pe cale de consecință, în baza art. 312.pr.civ. va fi admis recursul, modificarea sentinței atacate urmează a se face conform considerentelor mai sus arătate, fiind menținute celelalte dispoziții.
Prin menținerea celorlalte dispoziții avem în vedere și partea din dispozitiv referitoare la diferențele de pensie care ar putea crea aparența unor contradicții în cuprinsul acestuia, însă modificarea sentinței nu se poate face în afara criticilor formulate prin motivele de recurs, iar reclamanta care ar fi justificat un interes din această perspectivă nu a înțeles să exercite calea de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.247/15.05.2009, pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă .
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că înlătură din dispozitivul sentinței recurate referirea la punctajul mediu diminuat și valoarea pensiei.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.-jud.-/16.12.2009
- gref.-
4 ex./21.12.2009
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu, Răzvan Anghel
