Recalculare pensii. Decizia 7461/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.5759/2009
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.7461/
Ședința Publică din data de 15 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Bodea Adela
GREFIER:
********************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr. 4944 din data de 09.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 45687/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - având ca obiect"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: intimata-reclamantă, prin apărătorul ales, d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 10 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr. - din 19.11.2009, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimata-reclamantă, prin avocat, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimata-reclamantă prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat, pentru motivele arătate în cuprinsul concluziilor scrise pe care le depune la dosar, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești recurate ca fiind temeinică și legală, întrucât în mod corect instanța de fond a dispus recalcularea pensiei în funcție de cele două adeverințe depuse la dosar, care dovedesc faptul că a realizat venituri în acord global și prime, venituri în raport de care intimata a plătit contribuția de asigurări sociale, în temeiul principiului contributivității prevăzut în dispozițiile art. 2 lit. "e" din Legea nr. 19/2000.
Solicită cheltuieli de judecată.
Curtea declară dezbaterile închise, potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civilă și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4944 din data de 09.06.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B și, în consecință, a obligat pârâta să emită o decizie prin care să recalculeze pensia cuvenita reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.12.2008, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverințele nr. 2220 și nr.2200, ambele din data de 17.10.2008, emise de -
Totodată, a admis, în parte, cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat și a obligat pârâta la plata sumei de 400 lei, cu acest titlu, către reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorească, prima instanță a reținut că, prin decizia de pensie nr. -/18.01.2007 emisă de Casa Locală de Pensii sector 4 B, au fost stabilite drepturile de pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă cuvenite reclamantei, în conformitate cu prevederile Legi nr. 19/2000.
A mai reținut că din actele dosarului rezultă faptul că pârâta nu a luat în considerare veniturile suplimentare la retribuția tarifară, obținute sub formă deprimeși ca urmare a aplicării sistemului de retribuire înacord global,venituri atestate de adeverințele nr. 2220 și nr. 2200, ambele din data de 17.10.2008, emise de -
A apreciat că veniturile realizate în sistemul deacord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea înacord globalpresupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de față.
Odată reținut acest aspect, prima instanță a avut în vedere și dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora:"Sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.".
A reținut că, prin dispozițiile art. 4 alin. 2 și 3 din nr.OUG 4/2005, legiuitorul se abate de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric în Legea nr. 19/2000, astfel că a considerat că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt doar cele enumerate în anexele ordonanței, precum și că acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, a reținut că în anexa 1 nr.OUG 4/2005 se menționează că acestea nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, aceeași soluție fiind menționată pentru"alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
A avut în vedere și aspectul că în aceeași Anexa a nr.OUG 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Ca urmare, prima instanță a reținut că, în speță, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, față de cele care decurg din acesta dar nu îl respectă, pentru că soluția contrară ar presupune încălcareaprincipiului contributivității,cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
A constatat că formele de retribuire în acord și celelalte venituri menționate în adeverința în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă, conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Instanța de fond a apreciat că, pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, soluția trebuie să fie aceeași, conform principiului"ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet"(argument de analogie a legii, potrivit căruia nde se aplică același raționament, se aplică aceeași soluție).
A constata că, pe de altă parte, același legiuitor limitează fără nicio justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul nr.OUG 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent
Prin urmare, a considerat că, în prezenta acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că primează principiul contributivității, afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 78 alin. 1 din același act normativ, precum și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta Casa de Pensii a Municipiului B (), criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate și al aplicării greșite a prevederilor legale în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor temporare și anume rubrica "acord global",menționată în adeverințele nr. 2220 și nr. 2200, ambele din data de 17.10.2008, emise de -
Referitor la cererea reclamantei de a i se emite o nouă decizie prin care să-i fie luate în considerare sporurile prevăzute în adeverințele depuse, recurenta-pârâtă arată următoarele:
- în adeverințele respective sunt prevăzute câștigurile suplimentare, acord și prime;
- cu privire la perioada în care reclamanta a obținut câștiguri suplimentare " acord și prime" arată că acestea nu au fost "câștiguri permanente" în înțelesul-/2005.
Invocă dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora, la determinarea punctajelor anuale, se utilizează salariile brute sau nete, precum și sporurile permanente care au făcut parte din baza de calcul a veniturilor înregistrate în carnetul de muncă.
Cât privește veniturile realizate înacord globalși cu titlu deprime, susține că acestea reprezintă venituri temporare, deci fără caracter permanent și că ele nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, astfel încât nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Recurenta-pârâtă mai arată că Tribunalul Bucureștia reținut, în considerentele sentinței civile atacate, că în mod greșit Casa Locală de Pensii sector 4 B nu ar fi luat în considerare primele șiacordul global, instanța de fond apreciind că această soluție ar reprezenta o încălcare aprincipiului contributivitățiistatuat în art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În privința veniturilor realizate cu titlu de "prime"și "acord", obținute conform adeverințelor, recurenta-pârâtă învederează instanței de recurs următoarele:
Normele generalese caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept. În domeniul drepturilor de asigurări sociale, Legea nr. 19/2000 reprezintă dreptul comun.
Normele specialesunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun.
Susține că actele normative referitoare la sporuri sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special și că, întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor, ele cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă interpretare.
Astfel, susține recurenta-pârâtă, având în vedere că potrivit nr.OUG 4/2005 (aprobată prin Legea nr. 78/2005) - normă juridică ce are caracter special, nu sunt luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord, obligarea Casei de Pensii la emiterea unei decizii cu luarea în calcul a sporurilor menționate în adeverințe, este netemeinică și nelegală.
Consideră că instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială deroga de la cea cu caracter general și se aplica cu întâietate și că, de altfel, punctul VI din anexa nr.OUG 4/2005 prevede condițiile imperative de formă și fond pe care trebuie să le îndeplinească adeverințele prin care se dovedesc sporurile cu caracter permanent, sporuri care fac parte din baza de calcul a pensiilor.
Arată că, pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și a compensațiilor prevăzute de lege, iar la calculul drepturilor de pensie întotdeauna s-a avut în vedere respectareaprincipiului egalității,atât pentru persoanele care, prin munca lor, au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției planificate.
Ca urmare, concluzionează recurenta-pârâtă, la calculul pensiei s-a avut în vedere numai retribuția stabilită prin contractul individual de muncă, acesta fiind, de altfel și motivul, avut în vedere de către legiuitor, atunci când nu a încadrat veniturile suplimentare obținute în sistemul de acord global și nici pe cele obținute cu titlu de prime, în categoria sporurilor cu caracter permanent.
În motivarea, în drept, a cererii sale de recurs, recurenta-pârâtă invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă.
Deși a fost legal citată, intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare, însă atât prin concluziile scrise depuse la dosar (filele 12 și 13 din dosarul de recurs), cât și prin concluziile verbale formulate în fața instanței de recurs prin apărătorul său ales, respectiv prin avocat, a solicitat respingerea respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică a hotărârii fondului, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate de recurenta-pârâtă în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate de intimata-reclamantă, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041Cod proc. civilă, Curtea reține următoarele:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000:
"Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport deprincipiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimata-reclamantă a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actele de certificare eliberate de fostul angajator și anume, cu adeverințele nr. 2220 și nr. 2200, ambele din data de 17.10.2008, eliberate de - B (aflate la filele 22 și 23 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute în sistemul de retribuire înacord global, cât și cu titlu deprime, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), conform prevederilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000:"Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățită intimata-reclamantă la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu titlu de venituri înacord globalșiprime.
Având în vedere cele susținute de recurenta-pârâtă în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta, încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art. 4 și art. 5 din Legea nr. 2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 2/1983 prevedeau că:
"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art. 5 din același act normativ, care prevedeau că:
" munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Curtea are în vedere și prevederile art. 47 alin.2 din Constituție, republicată, potrivit cărora cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Mai reține că reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat "n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Totodată, Curtea mai are în vedere șirincipiului p. egalitățiireglementat de dispozițiile art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b)principiul egalității,care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -."
Pentru toate considerentele expuse mai sus Curtea apreciază criticile recurentei-pârâte Casa de Pensii a Municipiului B drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, astfel că le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică și în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
Apreciind că recurenta-pârâtă a căzut în pretenții, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod proc. civilă, Curtea o va obliga pe aceasta, către intimata-reclamantă, la plata cheltuielilor de judecată avansate în recurs, în cuantum de 300 lei, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței fiscale nr. 14/15.12.2009 (fila 11 dosar recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, cu sediul în B, nr.6, sector 3 împotriva sentinței civile nr.4944 din data de 09.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.45687/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, cu domiciliul ales la mandatar în-,.17,.C,.63, sector 4
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
red: / tehnored:
2 EX. / 14.01.2010
Jud. fond:;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Farmathy Amelia, Bodea Adela
