ARTICOLUL 150 Iniţiativa revizuirii Consiliul Superior al Magistraturii Autoritatea judecătorească

ARTICOLUL 150

Iniţiativa revizuirii

(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Comentarii despre ARTICOLUL 150 Iniţiativa revizuirii Consiliul Superior al Magistraturii Autoritatea judecătorească

sonia ivan 4.07.2012

I. Generalităţi. Adoptarea unei Constituţii are o importanţă majoră 1 pentru statul şi societatea unde acest lucru se realizează. De esenţa unei Constituţii este stabilitatea sa în timp, ea trebuind să fie redactată astfel încât să reprezinte un sistem de referinţă pentru viaţa politică şi juridică a unei comunităţi umane o perioadă cât mai lungă de timp. în acest scop au fost identificate şi inserate în diferite legi fundamentale modalităţi tehnice de garantare a unui anumit grad de rigiditate a Constituţiei. Rigiditatea constituţiei nu trebuie însă să devină un scop în sine, ci doar o

Citește mai mult

garanţie pentru stabilitatea ei, de aceasta din urmă depinzând, în bună măsură, şi stabilitatea întregului sistem normativ al unui stat, certitudinea şi predictibilitatea conduitelor umane fiind necesare pentru a se asigura siguranţa juridică (şi nu numai) a membrilor comunităţii.

De principiu, iniţierea unui proces de modificare a constituţiei trebuie 2 să aparţină acelei autorităţi statale sau acelui grup social care ocupă în cadrul sistemului politic al unei societăţi o astfel de poziţie încât este în măsură să cunoască evoluţia respectivei societăţi, precum şi perspectivele sale de dezvoltare. Această autoritate statală sau acest grup social poate fi acelaşi cu autoritatea învestită şi cu adoptarea sau revizuirea constituţiei. Unele constituţii prevăd expres cine poate avea iniţiativa adoptării constituţiei. Alte constituţii nu prevăd un asemenea lucru, amănuntul rezultând din ansamblul sistemului normativ referitor la elaborarea legilor. Trebuie constatat că în zilele noastre, în lume, un rol tot mai important tinde să îl aibă iniţiativa constituţională populară.

3 II. Condiţiile revizuirii. Constituţia României aprobată la 8 decembrie 1991 a precizat, dintru început, subiectele de drept calificate să exercite iniţiativa constituţională. Articolul 150 din Legea fundamentală, al cărui conţinut normativ nu a fost modificat prin revizuirea constituţională din 2003, reglementează în cele două alineate ale sale autorităţile statului competente să iniţieze procedura de revizuire a Constituţiei şi modalitatea concretă prin care se poate exercita iniţiativa constituţională populară. Ţinând seama şi de dispoziţiile art. 2 din Legea fundamentală, care stabileşte principalele coordonate în care se poate exercita suveranitatea naţională, precizând că aceasta se exercită fie direct de către popor, fie indirect, prin organele sale reprezentative, iniţiativa revizuirii Constituţiei a fost dată fie în competenţa organelor reprezentative, fie direct cetăţenilor. Astfel, în ceea ce priveşte adunarea reprezentativă legiuitoare, iniţiativa revizuirii Constituţiei revine cel puţin unei pătrimi din numărul deputaţilor sau senatorilor, iar în ceea ce priveşte autoritatea executivă reprezentativă, Preşedintele poate iniţia revizuirea Constituţiei numai la propunerea Guvernului. Poporul, deţinătorul suveranităţii statale, poate exercita direct puterea sub forma iniţiativei populare legislative sau constituţionale. Urmare a revizuirii Constituţiei în 2003, iniţiativa legislativă populară a suferit unele schimbări de regim juridic, în sensul reducerii numărului minim de semnături solicitate de la cel puţin 250.000 la cel puţin 100.000 [art. 74 alin. (1)]. Nu aceeaşi este soluţia însă cu privire la iniţiativa populară constituţională, pentru care a fost menţinută condiţia a minim 500.000 de semnături, distribuite astfel încât să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, câte cel puţin 20.000 din fiecare judeţ. Această condiţie de distribuţie teritorială şi prag în cadrul corpului electoral este menită a asigura un minim grad de reprezentare a populaţiei în procesul de exercitare directă a puterii de stat şi conduce la asigurarea legitimităţii acestui demers.
Pentru a putea fi observat caracterul rigid al Constituţiei României, 4 art. 150, referitor la iniţiativa constituţională, trebuie corelat cu art. 74 care precizează regimul juridic al iniţiativei legislative. Comparaţia dintre cele două articole pune în evidenţă diferenţa valorică şi de forţă juridică dintre categoriile de legi reglementate, fapt ce întăreşte caracterul rigid al Constituţiei şi, implicit, sporeşte stabilitatea acesteia.

Răspunde