Art. 48 cod procedura civila Persoanele care sînt împreună reclamante sau pirite
| Comentarii |
|
Capitolul II
Persoanele care sînt împreună reclamante sau pirite
Persoanele care sînt împreună reclamante sau pirite
Art. 48
(1)Actele de procedură, apărările şi concluziile unuia dintre reclamanţi sau pârâţi nu pot folosi nici păgubi celorlalţi.
(2)Cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziţii a legii, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor sau pârâţilor, actele de procedură îndeplinite numai de unii din ei sau termenele încuviinţate numai unora din ei pentru îndeplinirea actelor de procedură folosesc şi celorlalţi. Când actele de procedură ale unora sunt potrivnice celor făcute de ceilalţi, se va ţine seama de actele cele mai favorabile. Reclamanţii sau pârâţii care nu s-au înfăţişat sau nu au îndeplinit un act de procedură în termen vor continua totuşi să fie citaţi.
| ← Art. 47 cod procedura civila Persoanele care sînt împreună... | Art. 49 cod procedura civila Intervenţia Alte persoane care... → |
|---|
De asemenea, efectele mărturisirii făcute de un singur coparticipant nu se vor extinde şi asupra celorlalţi, dat fiind faptul că
Citește mai mult
mărturisirea este un act personal.2. în situaţia în care obligaţia debitorilor chemaţi în judecată este divizibilă, nu se mai justifică extinderea efectelor actelor de procedură săvârşite de unul dintre coparticipanţi şi asupra celorlalţi. în acest caz, se aplică regula care consacră independenţa procesuală a coparticipanţilor. 3. Apreciem că art. 48 alin. (2) teza finală nu este aplicabil în situaţia în care pe parcursul judecăţii s-a constatat, prin încheiere, lipsa de calitate procesuală a unei părţi. Această parte nu mai trebuie citată în căile de atac, atunci când nu se critică soluţia admiterii excepţiei privitoare la calitatea procesuală, întrucât ea nu are situaţia „reclamantului sau pârâtului care nu s-a înfăţişat sau nu a îndeplinit în termen un act de procedură".
4. Art. 48 alin. (2) teza finală derogă de la dispoziţiile art. 153 alin. (1) potrivit cărora partea care a depus cererea personal sau prin mandatar şi a luat termenul în cunoştinţă, precum şi partea care a fost prezentă la o înfăţişare, ea însăşi sau chiar prin mandatar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte termenul, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanţă, prezumându-se a cunoaşte termenele următoare. în aplicarea art. 48, ar însemna că şi în situaţia în care coparticipantul a depus cererea personal, dar nu s-a mai prezentat în faţa instanţei ori, dacă cererea pe care a formulat-o a fost respinsă pe parcursul judecăţii ca tardivă, el trebuie citat în continuare.
Pentru ca această dispoziţie să nu creeze un regim de favoare pentru coparticipantul care nu se prezintă în instanţă sau care nu este diligent să săvârşească actele de procedură în termen, textul trebuie înţeles în sensul că instanţa are obligaţia citării coparticipantului până în momentul în care acesta se înfăţişează, personal sau prin mandatar, dată de la care este prezumat a cunoaşte termenele următoare, aşa cum prevede art. 153 alin. (1).
5. Coparticiparea procesuală are şi alte efecte:
- coparticipanţii pot avea un singur reprezentant, caz în care se va comunica o singură copie de pe cererea de chemare în judecată [art. 113 alin. (2)] dacă sunt mai mulţi pârâţi, sau de pe întâmpinare [art. 116 alin. (2)] dacă sunt mai mulţi reclamanţi;
- preşedintele instanţei, ţinând cont de numărul foarte mare al reclamanţilor sau al pârâţilor dintr-un litigiu, de necesitatea de a asigura desfăşurarea normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice. Dovada mandatului va fi depusă de către reclamant în condiţiile prevăzute de art. 114 alin. (2), iar de către pârât odată cu întâmpinarea (art. 114 alin. final);
- actele de procedură ale coparticipanţilor sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru şi timbru judiciar, nefiind necesar să se plătească atâtea taxe câţi coparticipanţi sunt;
- dacă sunt mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, vor fi obligaţi să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei (art. 277).
Cale de atac. Efectele admiterii asupra coparticipanţilor
1. în cazul obligaţiilor solidare, precum şi al obligaţiilor indivizibile, exercitarea căii de atac a recursului de către unul dintre coparticipanţii la proces le va folosi şi celorlalţi, în sensul că efectele admiterii recursului se vor extinde şi la părţile care nu au declarat recurs, sau al căror recurs a fost respins fără a fi fost soluţionat în fond. - Plenul Tribunalului Su-
prem, Decizia de îndrumare nr. 3/1962, S. Zilberstein, V. Ciobanu, Drept procesual civil. îndreptar de practică judiciară, Editura Didactică şi
Citește mai mult
Pedagogică, Bucureşti, 1980, p. 150.2. Dacă obligaţia este indivizibilă sau solidară, exercitarea şi admiterea căii de atac unuia dintre coparticipanţi poate folosi şi celor care nu au exercitat calea sau cărora le-a fost respinsă fără a fi soluţionat fondul. - C.A. Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă, decizia nr. 682/1999, Culegere de practică judiciară în materie civilă pe anul 1999, p. 341.
Excepţia puterii lucrului judecat
Oricare dintre debitorii solidari poate invoca pe cale de excepţie puterea lucrului judecat rezultată dintr-o hotărâre definitivă, obţinută
anterior de un codebitor solidar, în contradictoriu cu creditorul comun, chiar dacă ceilalţi codebitori nu au participat în acel proces purtat în legătură cu creanţa solidară. -Tribunalul Suprem, Colegiul civil, decizia nr. 1094/1963, Justiţia nouă nr. 3/1964, p. 134.
Răspunsul este negativ.
De vreme ce, în art. 48 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul întrebuinţează expresia „folosesc şi celorlalţi”, textul se referă, desigur, la acele acte de procedură,
Citește mai mult
inclusiv căile de atac, îndeplinite din proprie iniţiativă, numai de unii dintre coparticipanţii procesuali, soluţionate favorabil (utile), întrucât, în caz contrar, dacă ele se răsfrâng negativ asupra celor care nu au participat la efectuarea lor, se vor considera ca neavenite în privinţa acestora.” - N.Gh. Moţa, în legătură cu mandatul de reprezentare în procesul civil dat unui avocat, fără ca partea interesată să fie prezentă şi să semneze personal fişa de angajament, Revista română de drept nr. 11/1978, p. 30-32.2. „Renunţarea la judecată a unuia dintre reclamanţi nu produce efecte faţă de ceilalţi reclamanţi care vor continua judecata. Sau renunţarea la drept din partea unui reclamant nu duce la stingerea procesului, acesta continuând între ceilalţi reclamanţi şi pârât.
în situaţia în care acţiunea unui reclamant este îndreptată împotriva mai multor persoane având calitatea de pârât, renunţarea faţă de unul dintre aceştia nu produce niciun efect cu privire la poziţia procesuală a celorlalţi, procesul continuând împotriva acestora. Pârâţii faţă de care nu s-a renunţat nu se pot opune desistării făcute faţă de un singur pârât.”
- Gh. Durac, Drept procesual civil. Actele de dispoziţie ale părţilor în pro-
cesul civil, Polirom, 1999, p. 79-80. 033. „Această libertate de acţiune a coparticipanţilor facultativ derivă din faptul că asocierea procesuală a acestora nu aduce atingere drepturilor fiecăruia, care rămâne o parte distinctă şi independentă.
Independenţa procesuală presupune relativitatea actelor de procedură efectuate în proces de către fiecare dintre coparticipanţi. Cu toate acestea, pe parcursul derulării procesului civil, pot apărea o serie de împrejurări cu implicaţii asupra tuturor coparticipanţilor. Astfel, invocarea unor excepţii poate profita tuturor coparticipanţilor pasivi; invocarea incompatibilităţii sau a recuzării, iar în cazul admiterii acestora, efectele se vor extinde asupra tuturor; lipsa de procedură cu unul dintre coparticipanţi împiedică instanţa să discute orice alte aspecte; prin aceeaşi hotărâre instanţa se va pronunţa cu privire la toţi coparticipanţii.” - E. Oprina, Participanţii la procesul civil, Editura Rosetti, Bucureşti, 2005, p. 101-102.
1. Hotărâre în recurs.
1) în cazul în care a fost admis recursul unuia dintre codebitorii solidari, instanţa de recurs trebuie să extindă efectele favorabile ale hotărârii şi asupra celorlalţi codebitori solidari, chiar dacă nu au declarat recurs sau dacă recursul lor a fost respins ca tardiv (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1870/1960, în C.D. 1960, p. 388);
2) în cazul obligaţiilor solidare, precum şi al obligaţiilor indivizibile, exercitarea căii de atac a recursului de către unul dintre coparticipanţii la proces le va folosi şi celorlalţi, în sensul că efectele
Citește mai mult
admiterii recursului se vor extinde şi la părţile care nu au declarat recurs sau al căror recurs a fost respins fără a fi soluţionat în fond (Plen Trib. Suprem, decizia de îndrumare nr. 3/1962, în C.D. 1952-1965, p. 298);2. Declararea apelului. Declararea apelului în termen de către unul dintre pârâţi urmează să-i profite şi celuilalt pârât (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 352/2002);
3. Putere de lucru judecat. Oricare dintre debitorii solidari poate invoca pe cale de excepţie puterea lucrului judecat rezultată dintr-o hotărâre definitivă, obţinută anterior de un codebitor solidar, în contradictoriu cu creditorul comun, chiar dacă ceilalţi codebitori nu au participat în acel proces purtat în legătură cu creanţa solidară (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1094/1963, în Justiţia Nouă nr. 3/1964, p. 134).