Judecător. Măsuri administrative dispuse de preşedintele instanţei. Afectarea reputaţiei profesionale

Comentarii

0

În cuprinsul unor note interne ale preşedintelui Judecătoriei Z, judecătorul M a fost atenţionat cu privire la neîndeplinirea unor îndatoriri de serviciu în legătură cu primirea unor cereri de chemare în judecată şi de învestire cu formulă executorie, precum şi la refuzul de a soluţiona un dosar penal.În legătură cu activitatea judecătorului M, care a deţinut anterior funcţia de preşedinte al Judecătoriei Z, s-a constatat că faptele imputate acesteia nu au fost verificate în prealabil de preşedintele instanţei. Aspectele la care se face referire în cuprinsul notelor interne şi care nu s-au datorat unei atitudini culpabile a judecătorului, sunt de natură să afecteze reputaţia profesională a acesteia.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 266 din 19 aprilie 2007

Judecătorul M de la Judecătoria Z a solicitat apărarea reputației profesionale, motivând că prin emiterea unor note interne ale președintelui instanței i-a fost afectată reputația profesională. Judecătorul M a susținut că prin aceste note a fost atenționată cu privire la neîndeplinirea unor îndatoriri de serviciu în legătură cu primirea unor cereri de chemare în judecată și de învestire cu formulă executorie, precum și la refuzul nejustificat de a soluționa un dosar penal.

în cuprinsul cererii, judecătorul M arătat că până la data de 1.04. 2006 a deținut funcția de președinte al instanței, perioadă în care un grup de colegi au formulat împotriva sa o sesizare prin care își exprimau nemulțumirea cu privire la modul în care își exercita funcția de conducere, iar întrucât petiția formulată nu și-a atins finalitatea scontată au fost emise două note interne prin care, în opinia sa, se încerca discreditarea sa în cadrul colectivului, cu intenția de a se preconstitui o dovadă cu tentă legală.

Prin Hotărârea nr. 266 din 19 aprilie 2007, Plenul CSM, în temeiul dispozițiilor art. 30 alin. (1) teza a II-a și alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările ulterioare, precum și art. 19 alin. (1) pct. 6 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005 și modificat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 238/2006, a admis cererea de apărare a reputației profesionale.

Din verificările efectuate și din discuțiile purtate cu judecătorul M, a rezultat că acesta a exercitat funcția de vicepreședinte și, respectiv, președinte la Judecătoria Z din anul 1998 și până la data de 1.04.2006, ulterior funcția de președinte fiind ocupată prin delegare de judecătorul B.

La data de 17.01.2007, președintele instanței a emis o notă internă, adresată judecătorului M, prin care i se aducea la cunoștință că, în ziua de 16.01.2007, în timp ce efectua serviciul la biroul arhivă-registratură, a refuzat să verifice un număr de 12 plângeri contravenționale, încălcând astfel Ordinul de serviciu nr. 4/2006. Totodată se face referire și la refuzul de a verifica mai multe cereri de învestire cu formulă executorie, care fuseseră preluate de grefierul C și nu primite personal de judecător, situație care a produs consternare și neliniște printre justițiabili. Această notă, care a avut caracter oficial, fiind înregistrată în evidențele instanței, a fost comunicată judecătorului prin intermediul grefierului C, de față cu alți colegi.

Cercetându-se contextul care a generat întocmirea acestei note, s-a reținut că judecătorul M a fost la data de 16.01.2007 judecător de serviciu, îndeplinind atribuții de primire și verificare a cererilor de chemare în judecată, precum și de soluționare a cererilor care aveau un alt caracter. La instanță, programul judecătorului de serviciu începe la ora 8:00, practica judecătorilor fiind aceea de a coborî la serviciul registratură, care se află la un alt etaj, numai atunci când sunt persoane care doresc să depună cereri. Nu există o încăpere special amenajată pentru activitatea de primire a cererilor, judecătorul de serviciu desfășurându-și activitatea în incinta compartimentului arhivă-registratură.

în ziua de 16.01.2007, anterior orei 8:00, au fost primite de grefierul C mai multe cereri de învestire cu formulă executorie, formulate de o societate comercială, care au fost înaintate judecătorului M atunci când aceasta s-a prezentat să efectueze serviciul, respectiv în jurul orei 8:15. întrucât programul instanței este 7:00 - 15:00, ședințele de judecată încep la ora 8:00, practica instanței este aceea de a se primi cereri și înainte de ora 8:00, deoarece prezența avocaților și consilierilor juridici este necesară în sala de judecată, iar cererile de amânare pentru ziua respectivă trebuie depuse imediat la dosar. Astfel, aceste cereri de amânare nu purtau viza judecătorului, iar celelalte cereri au fost prezentate ulterior judecătorului de serviciu de personalul compartimentului, în lipsa părții care le-a depus.

în speță, judecătorul M a refuzat să primească mai multe cereri de învestire cu formulă executorie, deoarece acestea nu îndeplineau dispozițiile legale, respectiv nu aveau atașată dovada plății taxei de timbru și aveau menționată ca dată de ieșire din societate luna noiembrie 2006. întrucât toate aceste aspecte trebuiau lămurite cu persoana împuternicită să solicite învestirea cu formulă executorie, grefierul C care primise cererile a mers, la solicitarea judecătorului M, în sala de ședință, după consilierul juridic al societății care depusese cererile, iar în urma discuțiilor purtate cu judecătorul, cererile au fost restituite în vederea timbrării. în aceeași zi, după primirea corespondenței, același grefier a prezentat judecătorului mai multe contestații la procesele-verbale de contravenție, sosite prin poștă, pentru a dispune înregistrarea sau restituirea acestora, însă judecătorul M a refuzat să vizeze aceste acte, întrucât nu știa nimic despre o dispoziție în acest sens a președintelui instanței și mai mult, se solicita să vizeze numai o parte a corespondenței, restul urmând să fie văzută de președinte. După terminarea programului la registratură, grefierul C a adus la cunoștința președintelui cele întâmplate, care, fără a verifica în prealabil dacă cele relatate de grefier corespund realității sau a stabili circumstanțele în care au avut loc faptele, a procedat la emiterea unei note interne.

Din verificările efectuate a rezultat că judecătorului M nu i se poate imputa nimic în legătură cu modul în care și-a îndeplinit atribuțiile de judecător de serviciu în ziua de 16.01.2007. Astfel, în mod corect s-a refuzat primirea unor cereri de învestire cu formulă executorie care nu erau legal timbrate, iar în legătură cu primirea corespondenței s-a constatat că în Ordinul de serviciu nr. 4/10.11.2006, invocat în cuprinsul notei interne, nu se menționează expres nimic referitor la actele înaintate instanței prin poștă și oricum nu este indicat niciun criteriu de diferențiere între actele ce urmează să fie vizate personal de președinte sau cele care sunt înaintate judecătorului de serviciu.

Mai mult, deși se face referire în cuprinsul primei notei la consecințele comportamentului judecătorului de serviciu, în sensul că situația a produs consternare și neliniște printre justițiabili, din discuțiile purtate atât cu personalul auxiliar, cât și cu o parte a judecătorilor instanței a rezultat că incidentul respectiv nu a avut caracter public, nu a fost cunoscut de majoritatea persoanelor din instanță și nu a afectat în niciun fel imaginea instanței ca serviciu public.

Referitor la nota internă prin care se reținea refuzul nejustificat de a soluționa un dosar penal, comunicată de președintele instanței doamnei judecător în ziua imediat următoare emiterii primei note, din verificări s-a reținut că, în ziua de 18.01.2007, imediat după ce a ieșit din sala de judecată, judecătorului M i-a fost prezentat de către grefierul-arhivar D un dosar penal pentru a-l prelua pe complet, fără a i se explica motivul acestui fapt. Constatând că dosarul nu are nicio rezoluție în acest sens și fiind în faza ulterioară ședinței de judecată (deliberare și completarea condicilor de ședință) când nu dispunea de mult timp la dispoziție, judecătorul M a restituit dosarul grefierului D cu indicația să se adreseze judecătorului care răspunde cu repartizarea aleatorie a cauzelor sau președintelui instanței, în vederea stabilirii completului legal învestit. Dosarul era în rejudecare, fiind trimis de Tribunalul Y pentru continuarea judecății, motiv pentru care judecătorul E, responsabil cu repartizarea aleatorie a cauzelor, a comunicat verbal grefierului C desemnat cu repartizarea aleatorie, că acest dosar va fi repartizat manual judecătorului care a fost învestit inițial cu judecarea cererii, respectiv judecătorul M. Refuzul primirii dosarului a fost adus la cunoștința judecătorului E care, fără a sta de vorbă cu judecătorul M, pentru a lămuri incidentul, a întocmit un referat în care se reține că aceasta nu a agreat hotărârea de păstrare a completului de judecată care a pronunțat hotărârea casată și, în consecință, nu a preluat cauza. Imediat după întocmirea referatului, judecătorul E l-a prezentat președintelui instanței care, fără a verifica situația concretă, a procedat la emiterea notei interne.

Faptele imputate judecătorului M prin cele două note nu au fost verificate în prealabil de președintele instanței, iar aspectele la care se face referire în cuprinsul lor nu se datorează unei atitudini culpabile judecătorului. Astfel, s-a constatat că, la nivelul instanței, nu a fost emis un ordin de serviciu expres referitor la primirea corespondenței și nu au fost identificate alte dispoziții, scrise sau verbale, în acest sens. Nu se poate imputa personalului din cadrul unei instanțe neîndeplinirea unei dispoziții a conducerii, în condițiile în care nu există dovada aducerii la cunoștința acestuia a respectivelor dispoziții.

S-a reținut că nu este imputabil judecătorului M refuzul de a primi cererile de învestire cu formulă executorie, întrucât din verificări a rezultat că cererile au fost analizate de judecător care a constatat că acestea prezintă o serie de neregularități și că nu au atașată dovada plății taxei de timbru, motiv pentru care a apreciat că se impune restituirea lor. Dat fiind obiectul acestor cereri - învestiri cu formulă executorie - și caracterul lor necontencios, coroborat cu viciile de formă constatate, înregistrarea acestor cereri ar fi condus la tergiversarea soluționării lor, contrar dispozițiilor art. 373³coroborat cu art. 339 alin. (2) C.proc.civ. care prevăd soluționarea cu celeritate a unor astfel de cereri. în mod corect s-a procedat la restituirea cererilor în vederea îndeplinirii cerințelor legale.

Pe de altă parte, susținerea din cuprinsul primei note, în sensul că atitudinea judecătorului M a produs consternare și neliniște printre justițiabili, nu este reală, deoarece pe parcursul verificărilor a reieșit că incidentul din data de 16.01.2007 a fost cunoscut doar de persoanele direct implicate, fără a afecta în vreun fel activitatea instanței.

Nici aspectele reținute în cea de a doua notă nu pot fi imputate judecătorului M întrucât dosarul nr. 806/257/2006, trimis pentru rejudecare, a fost exceptat de la repartizarea aleatorie prevăzută de art. 99 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, astfel încât era necesar ca pe acest dosar să existe o rezoluție a judecătorului desemnat să răspundă de repartizarea aleatorie sau a președintelui instanței, prin care să se stabilească completul care va judeca dosarul. Din discuțiile purtate a reieșit că judecătorul E, care răspunde de repartizarea aleatorie, a comunicat numai verbal grefierului care se ocupă de repartizarea aleatorie, faptul că dosarul va fi repartizat manual la completul care a fost sesizat inițial, dosarul fiind predat în final judecătorului M, fără a detalia de ce va fi judecat de același complet. în lipsa unei dispoziții scrise, în mod corect judecătorul M a refuzat primirea dosarului de la un lucrător din compartimentul arhivă-registratură, cu atât mai mult cu cât nu i s-a explicat ce este cu acest dosar și, în plus, având în vedere că se afla în perioada ulterioară ședinței de judecată, nu putea întrerupe activitatea de deliberare și completare a condicilor de ședință pentru a efectua demersuri în legătură cu dosarul respectiv.

S-a apreciat că, în mod necolegial a procedat judecătorul E care, în loc să discute cu judecătorul M, a procedat la întocmirea unui referat în care se reține refuzul acestuia de a prelua dosarul, referat ce a fost prezentat președintelui care, la rândul lui, fără a verifica împrejurările în care au avut loc faptele, a întocmit imediat a doua notă internă. Ulterior întocmirii referatului și notei, în urma unei simple discuții între judecătorii E și M, în care a fost lămurit motivul care a determinat repartizarea dosarului la completul care a judecat în prima fază (respectarea principiului continuității), dosarul a fost preluat de judecătorul M fără obiecțiuni.

Din susținerile judecătorului M a rezultat că acesta nu ar fi refuzat nici inițial să preia dosarul, dacă acest lucru ar fi fost dispus în scris, întrucât a apreciat că în caz contrar nu ar fi respectat principiul repartizării aleatorii a cauzelor, fiind susceptibilă de săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004, republicată și modificată.

S-a reținut că cererea de apărare a judecătorului M este justificată, deoarece, fiind vorba de un dosar casat, judecătoria era din nou sesizată cu judecarea acestuia, în urma deciziei pronunțate de Tribunalul Y, iar potrivit art. 93 din Regulament, actele de sesizare ale instanței se predau președintelui sau, după caz, judecătorului, care urmează să dispună prin rezoluție.

Plenul CSM a apreciat că emiterea de către conducerea instanței a unor înscrisuri cu caracter oficial, prin care s-a constatat, nejustificat, în mod pripit, repetat și fără o verificare prealabilă, neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către judecătorul M, este de natură a aduce atingere reputației profesionale a magistratului, modului cum acesta își exercită funcția.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: