Judecători. Articol presă. Afectarea reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Prezentarea tendenţioasă şi trunchiată a faptelor, dar mai ales folosirea unor cuvinte vulgare şi jignitoare, precum şi îndemnul public la săvârşirea de infracţiuni împotriva judecătorilor, creează o imagine şi o percepţie negativă asupra acestora. Articolul de presă, prin conţinutul său concret, dar şi prin modalitatea de prezentare, este de natură a exercita presiuni asupra judecătorilor şi a aduce atingere reputaţiei profesionale, modului în care aceştia îşi exercită funcţia, imparţialităţii şi integrităţii pe care un judecător trebuie să le manifeste în exercitarea profesiei.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 1749 din 8 octombrie 2009

Judecătorii Ț.C., V.V., D.M., D.D., D.C. și S.C. din cadrul Judecătoriei X au solicitat apărarea reputației profesionale a tuturor judecătorilor și a lor personal, față de publicarea articolului "împușcați judecătorii" într-o publicație locală.

în motivarea sesizării s-a arătat că autorul articolului își exprimă opiniile într-un limbaj vulgar, ofensator și defăimător - cu privire la remunerarea judecătorilor și volumul de muncă depus de magistrați, îndeamnă în mod explicit pe cititori să nu respecte legile și să săvârșească infracțiuni, extrem de sugestiv în acest sens fiind chiar titlul articolului - expus și pe prima pagină, respectiv "împușcați judecătorii".

Se mai menționează că, la data de 10.08.2009, mai mulți judecători ai instanței X au formulat și o sesizare penală, prin care au solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria X, efectuarea de cercetări, în vederea tragerii la răspundere penală a autorului articolului "împușcați judecătorii", precum și a persoanei juridice - Societatea de presă, care a editat și difuzat articolul respectiv, pentru infracțiunea de instigare publică, prevăzută și pedepsită de art. 324 alin. (1) C.pen.

Prin hotărârea nr. 1749 din 8.10.2009, Plenul CSM a admis cererea de apărare a reputației profesionale și a dispus emiterea unui comunicat de presă de către Biroul de informare publică și relații cu mass-media, în acest sens, precum și a unei adrese către Clubul Român de Presă.

în considerentele acestei hotărâri s-au reținut următoarele:

Din verificările efectuate a rezultat că în articolul intitulat "împușcați judecătorii", un anume ziarist, după ce a făcut comentarii la adresa cadrelor didactice, care cer măriri de salarii, arată că "nu-l deranjează doar dascălii, ci toți angajații de la stat, care cer măriri de salarii", comentând astfel într-un limbaj vulgar și ofensator, aspecte referitoare la remunerarea judecătorilor și volumul de muncă depus de magistrați, în general, îndemnând pe cititori să nu respecte legile și să săvârșească infracțiuni, extrem de sugestiv în acest sens fiind chiar titlul articolului expus și pe prima pagină a ziarului, respectiv "împușcați judecătorii".

Din lectura articolului, precum și din modul în care acesta a fost conceput, a rezultat că autorul se referă în general la toți magistrații români, arătând că în situația în care ar fi la conducere, ar lua măsuri extreme împotriva lor, de epurare socio-profesională, constând în executarea în mod barbar atât a judecătorilor, cât și a copiilor acestora.

Acesta afirmă că în cazul în care ar fi la conducerea acestei țări le-ar arăta judecătorilor că merită "Să fie executați mai barbar decât a fost executat Ceaușescu sau Sadam Husein, să le fie capturate odraslele, iar ei să stea legați în scaunul ăla în care stau când judecă și să-i privească pe călăi cum le smulg inimile odraslelor lor din piepturi și le mănâncă la micul dejun și abia apoi să le facă felul lor, ca judecători de c_t ce sunt".

în final, autorul articolului își exprimă speranța că, dacă mai mulți oameni i se vor alătura și se vor ralia ideilor sale, va fi instituită "o nouă ordine mondială" în opinia sa, în care judecătorii, dacă tot au sporuri de risc, să fie supuși în mod direct unui astfel de risc îndemnându-i pe cititori să le suprime acestora viețile, folosind expresia "să-i împușcăm, dragilor, fir-ar mamele lor ale dracu să le fie de judecători nenorociți! ".

Constituția României, în art. 30 din alin. (1) prevede că "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile".

De asemenea, alin. (6) și (7) ale aceluiași articol prevăd că "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine". "Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri".

în același sens, art. 57 din Constituția României prevede că cetățenii români "trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți".

Limitele libertății de exprimare, prevăzute de Constituția României, concordă întrutotul cu noțiunea de libertate, care nu este și nu poate fi înțeleasă ca un drept absolut.

Concepțiile juridico-filosofice promovate de societățile democratice admit că libertatea unei persoane se termină acolo unde începe libertatea altei persoane.

O limitare identică este, de asemenea, prevăzută de art. 10 parag. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu care exercitarea acestor libertăți, ce comportă îndatoriri și responsabilități, poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru protecția reputației sau a drepturilor altora, precum și în art. 19 parag. 3 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, care stabilește că exercițiul libertății de exprimare comportă îndatoriri și responsabilități speciale și că acesta poate fi supus anumitor restricții care trebuie să fie expres prevăzute de lege, ținând seama de drepturile sau reputația altora.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, și art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată și modificată, Consiliul Superior al Magistraturii apără judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența, imparțialitatea sau reputația profesională, sau ar crea suspiciuni cu privire la acestea, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile art. 8 și art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, care consacră protecția reputației sau a drepturilor altei persoane, precum și garantarea autorității și imparțialității puterii judiciare.

S-a constatat că aspectele semnalate în acest articol au un caracter incriminatoriu la adresa tuturor judecătorilor, cuprinzând propriile opinii ale autorului articolului, ale cărui aprecieri sunt defavorabile întregului corp al magistraților; s-a reținut că aspectele invocate sunt susceptibile de a altera încrederea opiniei publice în competența, imparțialitatea, corectitudinea, pe care în mod legitim, orice persoană, le așteaptă de la instanțe și judecători - persoane cărora le încredințează apărarea drepturilor sale.

Cu alte cuvinte, în condițiile în care judecătorii sunt primele persoane chemate să promoveze supremația legii, statul de drept, să apere drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, aspectele negative publicate în presă nu mai pot constitui garanții pentru o protecție efectivă a drepturilor persoanelor, încredințate jurisdicțiilor.

Totodată, din verificările efectuate a rezultat că în articol nu a fost descrisă nicio faptă concretă, determinantă ori individualizată, presupus a fi săvârșită de către magistrați.

în conformitate cu regulile eticii jurnalistice, principiul de bază al oricărei evaluări etice a ziaristicii este că trebuie făcută o distincție clară între știri și păreri, evitându-se orice confuzie între acestea.

Astfel, în timp ce știrile sunt informații, adică fapte și date, opiniile exprimă convingeri sau judecăți de valoare.

Știrile trebuie difuzate cu respectarea adevărului, după ce au fost efectuate verificările de rigoare. Totodată, deși opiniile sunt inevitabil subiective, ele trebuie exprimate într-o manieră onestă și etică, iar atunci când sunt exprimate sub formă de comentarii ale unor evenimente, nu trebuie să ascundă fapte sau date reale.

Conform art. 3 din Codul deontologic al ziaristului adoptat de către Clubul Român de Presă, știrea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă și să nu conțină păreri personale, iar potrivit art. 5 din Rezoluția nr. 1003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privitoare la etica jurnalistică, exprimarea opiniilor poate implica comentarii asupra unor evenimente reale, care, deși nu pot fi supuse criteriilor de corectitudine, trebuie exprimate în mod sincer și etic.

De asemenea, potrivit art. 6 din aceeași Rezoluție, opiniile referitoare la persoane sau instituții nu trebuie să încerce să nege realitatea faptelor sau datelor.

în practica Curții Europene a Drepturilor Omului, în mod constant s-a statuat că exercitarea dreptului la liberă exprimare de către jurnaliști și transmiterea de informații și idei către public în probleme de interes general, presupun în egală măsură responsabilități și obligații. în acest sens, jurnaliștii sunt datori să acționeze cu bună-credință pentru furnizarea de informații în concordanță cu etica jurnalistică.

Prezentarea tendențioasă și trunchiată a faptelor, dar mai ales folosirea unor cuvinte vulgare și jignitoare, precum și îndemnul public la săvârșirea de infracțiuni împotriva judecătorilor, creează o imagine și o percepție negativă asupra acestora.

S-a reținut că articolul de presă, prin conținutul său concret, dar și prin modalitatea de prezentare, este de natură a exercita presiuni asupra judecătorilor și a aduce atingere reputației profesionale, modului în care aceștia își exercită funcția, imparțialității și integrității pe care un judecător trebuie să le manifeste în exercitarea profesiei.

Prin prisma considerentelor expuse, s-a apreciat că aspectele semnalate în articolul de presă, expuse mai sus, au un caracter incriminatoriu la adresa tuturor judecătorilor.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: