Judecător. Articol de presă. Afectarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Articolul de presă, care nu transmite doar o informaţie corectă referitoare la o situaţie individualizată, concretă, obiectivă, ci o aşează într-un cadru mai general, imaginar, al celor mai grave încălcări ale competenţei profesionale şi, pentru ca apoi să justifice această asociere forţată, o argumentează cu invective şi interpretări personale la adresa activităţii profesionale a unui judecător, este de natură a afecta reputaţia profesională.Modul de prezentare a informaţiilor, respectiv generalizarea greşită a unei situaţii particulare, referitoare la activitatea unui singur judecător, la nivelul întregii justiţii, este de natură a crea în rândul opiniei publice o imagine distorsionată a sistemului judiciar, cu impact negativ asupra încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, aducându-se astfel atingere prestigiului şi credibilităţii justiţiei.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 1386 din 11 decembrie 2008

Judecător V. de la Judecătoria X a solicitat, în temeiul art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, apărarea reputației profesionale.

Situația faptică reclamată se referă la apariția a două articole ale unui ziar, în care este comentat modul în care judecătorul și-a completat declarația de avere.

Arată că în cuprinsul declarației de avere nu a indicat suma exactă primită ca venituri salariale, ci a folosit sintagma "venituri salariale obținute, conform fișei fiscale anuale".

Pornind de la un fapt real, referitor la completarea declarației de avere, autorul articolului prezintă situația într-un mod cu totul tendențios.

Ziaristul asociază noțiunile de "judecător", "justiție" și "magistrați" cu expresii inadecvate, cum ar fi: "corupți", "slab pregătiți", "afaceri", "periculos", "nocive", în contextul în care judecătorul V. este catalogat ca fiind "șmecher", "mai cu moț", care "ia în derâdere textele de lege", "scrie sec și miștocar", face o "precizare șmecherească" ș.a., pentru a ne da seama că, la nivel subliminal, articolul trimite în mod clar la o asociere generalizată, prin raționamente forțate.

Autorul nu dorește să transmită doar o informație corectă referitoare la o situație individualizată, concretă și obiectivă, ci, în afara acestui lucru, o așează într-un cadru mai general, imaginar, al celor mai grave încălcări ale competenței profesionale și, pentru a justifica apoi această asociere forțată, o argumentează prin tot felul de invective și interpretări personale, care nu pot reprezenta nici măcar vreo judecată de valoare sau vreo apreciere obiectivă.

Plecând de la propriile etichetări privind o închipuită poziție subiectivă a judecătorului ("ia în derâdere"; "luând în batjocură"), imediat face aprecieri referitoare la activitatea de judecată, prin formularea de întrebări retorice, care nu mai așteaptă niciun fel de răspuns de la cititori, acesta fiind deja prestabilit, elocvent fiind cel în care o hotărâre, "marca V.", conține o dispoziție "cum vrea mușchii săi", inoculând ideea unei judecăți total subiective.

Concluzia articolului este elocventă prin modul greșit de generalizare, construcția pornind de la un simplu caz particular al unei singure situații referitoare la activitatea unui singur judecător pentru a se ajunge la nivelul întregii justiții illo tempore, statuând retoric: "Și ne mai mirăm de ce are justiția o imagine negativă".

Or, imaginea negativă indusă opiniei publice nu provine de la faptul concret al judecătorului de a completa declarația de avere, ci de la apelativele de judecător șmecher, miștocar, mai periculos și mai nociv decât cel corupt, slab pregătit ori afacerist, folosite de ziarist.

Dar ziaristica nu trebuie să denatureze informația adevărată, imparțială și opiniile oneste, nici să le exploateze în scopuri proprii, într-o încercare de a crea sau modela opinia publică, deoarece legitimitatea sa se bazează pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetățenilor la informație, ca parte a respectului pentru valorile democratice.

Astfel, urmare analizei afirmațiilor cuprinse în materialul de presă prin raportare la situația de fapt expusă, precum și la legislația aplicabilă în materie, s-a constatat că articolele publicate s-au înscris pe linia unei campanii de presă, ce a avut drept rezultat discreditarea, din punct de vedere profesional și moral, a judecătorului V.

S-a reținut că informațiile prezentate conțin, alături de știri de interes public referitoare la obligațiile și la exercitarea funcției de judecător, aprecieri personale, care depășesc limitele unor judecăți de valoare.

S-a constatat că opiniile sunt expuse într-o manieră contrară deontologiei și eticii jurnalistice, iar modul de prezentare a informațiilor este de natură a crea în rândul opiniei publice o imagine distorsionată a sistemului judiciar, cu impact negativ asupra încrederii cetățenilor în actul de justiție.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: