Procuror. Articol de presă. Afectarea reputaţiei profesionale
| Comentarii |
|
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu privire la activitatea presei şi limitele criticii admisibile într-o societate democratică, s-a făcut o distincţie clară între expunerea unor fapte (ce are un efect sporit de convingere, dar care impune demonstrarea corespondenţei lor în realitate) şi formularea unor opinii (care presupune doar perceperea subiectivă a realităţii).Expunerea unor fapte nu include şi noţiunea de „zvon”, aspect statuat explicit şi prin dispoziţia înscrisă în art. 4 din Rezoluţia 1003 (1983) referitoare la etica jurnalistului, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, potrivit căreia „difuzarea de ştiri ar trebui să se bazeze pe sinceritate (asigurată prin mijloacele adecvate de verificare şi dovadă), precum şi pe imparţialitate în prezentare, descriere şi narare. Zvonurile nu trebuie confundate cu ştirile şi nu pot reprezenta, sub nicio formă, o exprimare a unei opinii”.
CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 480 din 29 mai 2008
în mai multe articole de presă apărute în ziarele centrale s-a susținut că procurorul I.P. a colaborat cu fosta securitate și că ar "activa și în prezent, sub acoperire, în cadrul serviciilor de informații".
în raport de aceste susțineri, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției și Asociația Magistraților din România au solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și SRI să verifice dacă procurorul a colaborat cu fosta securitate și dacă, în prezent, are vreo legătură cu serviciile de informații.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pe baza verificărilor efectuate, a decis că procurorul nu a fost agent/colaborator al poliției politice comuniste.
De asemenea, s-a stabilit că nu figurează nici în baza de date a S.R.I și S.I.E, aceste instituții comunicând că nu dețin informații, dosare, documente întocmite pe numele procurorului.
Relații similare au fost comunicate și cu privire la situația actuală a procurorului.
Plenul CSM, chemat să se pronunțe asupra cererii de apărare a reputației profesionale formulate de procuror, a considerat că informațiile apărute în presă pot genera suspiciunea publicului cu privire la independența și imparțialitatea procurorului, vizând nemijlocit reputația profesională a acestuia, cu atât mai mult cu cât, sancțiunile prevăzute de lege în astfel de situații sunt de natură penală, putând conduce, potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la excluderea din magistratură.
S-a apreciat că afirmațiile bazate doar pe zvonuri și opinii personale ale semnatarilor articolelor de presă, dovedite ulterior a fi false, au afectat încrederea publicului în actul de justiție.
Plenul CSM a reținut că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu privire la activitatea presei și limitele criticii admisibile într-o societate democratică, s-a făcut o distincție clară între expunerea unor fapte (ce are un efect sporit de convingere, dar care impune demonstrarea corespondenței lor în realitate) și formularea unor opinii (care presupune doar perceperea subiectivă a realității).
Expunerea unor fapte nu include și noțiunea de "zvon", aspect statuat explicit și prin dispoziția înscrisă în art. 4 din Rezoluția 1003 (1983) referitoare la etica jurnalistului, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, potrivit căreia "difuzarea de știri ar trebui să se bazeze pe sinceritate (asigurată prin mijloacele adecvate de verificare și dovadă), precum și pe imparțialitate în prezentare, descriere și narare. Zvonurile nu trebuie confundate cu știrile și nu pot reprezenta, sub nicio formă, o exprimare a unei opinii".
Codul deontologic al ziaristului, adoptat de Clubul Român de Presă, prevede pe de o parte, obligația jurnalistului de a "da publicității numai informațiile a căror veridicitate este sigură, după ce, în prealabil, le-a verificat din cel puțin două surse credibile", iar pe de altă parte, pe aceea "de a nu prezenta opiniile sale drept fapte".
în acest context, s-a apreciat că lansarea publică a unor "zvonuri" sau "informații apărute în presa centrală", care se dovedesc a nu fi adevărate, necesită o reparație morală.
Ca atare, pentru aceste considerente, Plenul CSM a admis cererea de apărare a reputației profesionale formulată de procuror.
| ← Judecător. Afectarea reputaţiei profesionale şi ingerinţa... | Procuror. Articol de presă. Afectarea reputaţiei profesionale → |
|---|
Citește mai mult
sentință DEFINITIVA sa nu poți să ai legături personale așa cum sa stabilit de instanță... Tuata vina este a procurorului care o ocrotește pe fosta concubina ai in continuare de un an de zile am tot formulat lunar plângeri penale și nici măcar nu mai mă cheamă la audieri!! De cum nu asi fi formulat nimic sau pentru urmărirea penală nu mai este ceva nou.... Va rog să luați măsuri vreau să vadă o țară întreagă ce se petrece la Curtea de Arges!!! Legea este pentru toți!!! Din spuse și din auzite acel procuror s-ar trage ruda cu soțul inculpatei....