Procuror. Articol de presă. Afectarea reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Actul concret de înfăptuire a justiţiei nu poate constitui un subiect de dezbatere publică, motivat de faptul că este atributul exclusiv al judecătorului şi procurorului, astfel cum se statuează în principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, precum şi în dispoziţiile legilor organice privind administrarea justiţiei. Potrivit acestora, justiţia se înfăptuieşte prin organele anume desemnate, în mod independent şi în conformitate cu legea, care sunt, în mod exclusiv, abilitate să o aplice.Legalitatea şi temeinicia soluţiei adoptate de procuror nu pot fi puse la îndoială prin consideraţii inserate în articole de presă, întrucât prin aceasta s-ar realiza o ingerinţă în actul de justiţie, concretizată într-o presiune exercitată asupra procurorului învestit cu soluţionarea dosarului.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 618 din 26 iunie 2008

într-un articol publicat într-un ziar local, jurnalistul a prezentat atât punctul său de vedere cu privire la modul în care a fost soluționat un dosar ce a avut ca obiect un accident de circulație, cât și pe cel al fiului victimei.

Astfel, se precizează că procurorul S.C. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria C, în soluționarea cauzei "nu a respectat ordinea procedurilor", cauza fiind "închisă fără ca actele din dosar să fie soluționate în totalitate".

Articolul redă și aprecierile formulate de fiul părții vătămate referitoare la modul de instrumentare a dosarului. Acesta a susținut că învinuitul "face parte dintr-o familie influentă din localitate, soția fiind avocată, iar soacra, fost judecător, în prezent avocată" și prin urmare, are "toate motivele să creadă că vor continua să încerce să influențeze mersul corect al anchetei și apoi al judecății". A mai precizat că "în dosar nu s-a lucrat profesionist și se dorește cu orice preț mușamalizarea acestuia".

Articolul a generat numeroase comentarii pe forum. Aceste comentarii au vizat atât activitatea profesională a procurorului, cât și viața sa privată.

Astfel, în comentarii se precizează, printre altele: "(_) au mai fost probleme cu procurorii din localitate, pentru că aceștia mușamalizează cazuri de accidente rutiere (...)"; "Care este legătura dintre faptul că procurorul tocmai își mai construiește o casă, iar învinuitul este inginer silvic?"; "(_) o statistică interesantă ar fi fost: numărul cazurilor sesizate comparat cu numărul vilelor apărute ale procurorilor, numărul NUP-urilor date comparat cu conturile acelorași indivizi"; "poate nu știați, dar procurorul și-a cumpărat de curând un autoturism jeep 4X4 pe care a dat o căruță de bani. Oare nu a contribuit și familia învinuitului la această achiziție?? Vă las pe voi să comentați. A ajuns procuror după ce a fost dată afară de la fabrica unde, ca jurist, mai mulți ani nu a câștigat niciun proces (_)".

Chemat să se pronunțe asupra cererii, Plenul a reținut că verificările efectuate în cauză au evidențiat faptul că articolul publicat în ziarul local, prin conținutul și comentariile pe care le-a determinat, a constituit un forum de dezbatere asupra anchetei efectuate în dosarul instrumentat de procuror, în care părți interesate în cauză, precum și diverse persoane și-au exprimat opinii critice cu privire la: existența ori inexistența faptelor pentru care se efectuau cercetările, vinovăția persoanelor cercetate, temeinicia probelor administrate, precum și la respectarea normelor procedurale de către procuror. Cu același prilej, s-au făcut aprecieri și cu privire la pregătirea profesională și viața privată a procurorului.

Actul concret de înfăptuire a justiției nu poate constitui un subiect de dezbatere publică, motivat de faptul că este atributul exclusiv al judecătorului și procurorului, astfel cum se statuează în principiul constituțional al separației puterilor în stat, precum și în dispozițiile legilor organice privind administrarea justiției. Potrivit acestora, justiția se înfăptuiește prin organele anume desemnate, în mod independent și în conformitate cu legea, care sunt, în mod exclusiv, abilitate să o aplice.

Legalitatea și temeinicia soluției adoptate de procuror nu pot fi puse la îndoială prin considerații inserate în articole de presă, întrucât prin aceasta s-ar realiza o ingerință în actul de justiție, concretizată într-o presiune exercitată asupra procurorului învestit cu soluționarea dosarului.

în Recomandarea nr. 94 (12) a Comitetului de Miniștri către statele membre privind independența, eficiența și rolul judecătorilor, adoptată de Comitetul de Miniștri la data de 13 octombrie 1994 la cea de-a 516-a întâlnire a secretarilor de stat, se reține că "independența magistratului presupune, printre altele, și ca în procesul decizional acesta să poată acționa fără niciun fel de restricție, influență subiectivă, presiuni, amenințări sau interferențe directe sau indirecte".

în jurisprudența CEDO au fost identificați factorii pertinenți care intră în joc în situațiile în care ziariștii emit acuzații critice referitoare la magistrați și la modul în care aceștia își exercită atribuțiile judiciare.

S-a arătat, astfel, că instanțele au nevoie, pentru a-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile, de încrederea opiniei publice, fiind necesară protejarea lor împotriva unor atacuri distructive lipsite de fundament. în plus, magistrații au obligația de discreție, care îi împiedică să răspundă criticilor ce le sunt adresate. Acest fapt justifică de altfel și includerea, printre scopurile legitime care pot justifica o restrângere adusă libertății de exprimare din perspectiva celui de-al doilea paragraf al art. 10, a necesității de a "garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești".

Existența unor "procese în presă" poate avea uneori efecte dăunătoare asupra independenței și imparțialității magistraților.

în aceste situații, exercitarea dreptului la liberă exprimare prevăzut de art. 10 poate intra în conflict cu dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenție. De aceea, Curtea a recomandat asigurarea unui echilibru, a unei ponderi satisfăcătoare exercitării ambelor drepturi. S-a statuat că atâta timp cât art. 6 instituie garanția unei judecăți publice, presa poate și trebuie să trateze subiecte legate de cauzele aflate pe rolul instanțelor, însă numai în anumite limite.

în cauza Sunday Times versus Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Curtea a stabilit că "formele de exprimare publică nu trebuie să depășească limita impusă de interesul corectei administrări a justiției".

Totodată, în aceeași cauză, Curtea a punctat că "articolul 10 garantează nu numai dreptul presei de a informa publicul, ci și dreptul publicului de a fi informat într-un mod adecvat", condiție esențială pentru formarea unui public instruit.

în raport de toate aceste elemente, Plenul a apreciat că reputația profesională a procurorului a fost afectată de considerațiile din presă referitoare la lipsa sa de profesionalism, întrucât acestea au fost de natură să influențeze încrederea cetățenilor și a justițiabililor, ale căror dosare sunt instrumentate de procuror, în privința modului în care își exercită profesia, fapt demonstrat în cauză de comentariile pe marginea articolului ce au fost postate pe forum.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: