Judecător. Articol de presă. Afectarea reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Articolul de presă conţine aprecieri ale unei părţi din dosar care a pierdut procesul, aprecieri subiective, fără prezentarea de dovezi din care să rezulte părtinirea părţii adverse de către judecătorul care a instrumentat cauza.De asemenea, în articolul de presă se susţine că sentinţa pronunţată este urmarea săvârşirii de către judecător a unor infracţiuni de corupţie, fără să existe o hotărâre definitivă prin care să se fi constatat această împrejurare.Aceste afirmaţii, care nu corespund realităţii, sunt de natură să discrediteze judecătorul care a instrumentat cauza, cererea de apărare a reputaţiei profesionale a judecătorului G. fiind astfel întemeiată.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 1018 din 9 octombrie 2008

Prin sesizarea înregistrată la 10.10.2007, judecătorul G., de la Judecătoria P., a solicitat apărarea reputației profesionale, motivând că Ziarul local "V. B." a publicat mai multe articole prin care au fost aduse critici unei sentințe pronunțate de către acesta.

Judecătorul vizat a apreciat că informațiile publicate în acest ziar au deformat grav realitatea, cu consecința compromiterii profesionalismului și a probității sale morale.

A susținut acesta că, în articolele menționate, se aduc critici unei sentințe civile pronunțate de el, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate lui A.R. pentru o suprafață de pădure, după o analiză obiectivă a tuturor probelor administrate în cauză.

Din verificările efectuate, s-au constatat următoarele:

Sentința civilă, la care se face referire în articolele de presă, a fost pronunțată de judecătorul G. din cadrul Judecătoriei P.

Prin această sentință au fost admise plângerile conexate așa cum au fost completate și precizate de "F.P. a A.R.", împotriva unor hotărâri ale C.L.

S-a dispus desființarea hotărârilor pronunțate de C.L., în ceea ce privește "F.P. a A.R."

în temeiul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată și republicată în conformitate cu Legea nr. 247/2005, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate "F.P. a A.R." asupra terenurilor cu vegetație forestieră pe vechile amplasamente, pentru o suprafață de teren.

împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului X, pentru soluționarea acestuia.

Din cuprinsul articolului, ce conține aprecieri ale unei părți din dosar care a pierdut procesul, reiese că la pronunțarea acestei sentințe judecătorul G. nu ar fi fost imparțial, sentința fiind rezultatul unui mod părtinitor de judecată.

S-a mai susținut în aceste articole că: 1) în mod greșit s-a respins în principiu cererea de intervenție a O.M.B.; 2) judecătorul nu a analizat toate probele (actele) din dosar; 3) în motivare sunt folosite expresii care sunt mai puțin juridice; 4) motivarea nu ar aparține judecătorului care a instrumentat cauza; 5) în motivarea sentinței sunt folosite expresii și este împrumutat stilul din cererea petentei; 6) sentința este nelegală și netemeinică.

Potrivit art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale.

De asemenea, potrivit art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, exercitarea dreptului de sesizare a Consiliului Superior al Magistraturii nu poate pune în discuție soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești, care sunt supuse căilor legale de atac.

Plecând de la aceste articole de lege rezultă că atât încuviințarea, cât și analiza probelor din dosar, respectiv interpretarea și aplicarea dispozițiilor unor acte normative reprezintă rezultatul convingerii judecătorilor care instrumentează cauza dedusă judecății cu privire la adevărul judiciar.

Articolele prezintă opinia unei părți care a pierdut procesul, opinie subiectivă, dată fiind implicarea sa în proces. în aceste articole de presă nu sunt prezentate dovezi din care să rezulte părtinirea părții adverse de către judecătorul care a instrumentat cauza.

Din analiza articolelor precizate rezultă că jurnaliștii care au publicat articolele au permis apariția unor susțineri subiective ale unei părți din proces de natură să discrediteze judecătorul care a instrumentat cauza.

Interesul informării publicului interferează cu obligația ziaristului de a nu aduce atingere reputației și drepturilor altor persoane. Este adevărat că jurnalistul care a permis publicarea acestor articole nu se raliază în mod obligatoriu la opiniile exprimate în conținutul acestora, însă, prin punerea la dispoziția publicului a comentariilor părții litigante, a contribuit, în mod indirect, la difuzarea unor afirmații defăimătoare.

Mai mult, pentru a se susține că sentința pronunțată a fost dată urmare a săvârșirii de către judecător a unei infracțiuni de corupție, așa cum se deduce din articolele precizate, este necesară stabilirea unui asemenea fapt printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, judecătorii se bucură de o prezumție de integritate în activitatea pe care o desfășoară, prezumție care se poate răsturna prin proba contrarie.

Articolul de presă este de natură să influențeze opinia publică cu privire la integritatea magistratului în cauză, să-l discrediteze, afectându-i astfel reputația profesională.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: