Atacarea hotărârilor în contencios administrativ și fiscal
| Comentarii |
|
atacarea hotărârilor în contencios administrativ și fiscal, conform art. 10 din Legea nr. 554/2004, hotărârile în materie de contencios administrativ se atacă cu recurs, de competenţa curţii de apel pentru deciziile tribunalului, de competenţa înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru deciziile curţii de apel.
Conform art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a a Noului Cod de Procedură Civilă, în materie de contencios, calea de atac este recursul, şi nu apelul.
Recursul este o cale extraordinară de atac.
Motivele de recurs sunt limitativ indicate de lege, în art. 488 C. proc. civ., fiind motive de casare a hotărârii atacate:
1. când instanta nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;
2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;
3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;
4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;
5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;
6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;
8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Titularul recursului poate fi contribuabilul, dacă acţiunea sa a fost respinsă ori organul fiscal dacă acţiunea a fost admisă.
Procedura de judecată diferă în funcţie de competenţa instanţei.
1. Recursul împotriva unei sentinţe a tribunalului. Se judecă de curtea de apel. Soluţiile instanţei sunt cele indicate de art. 498 C. proc. civ., şi anume: casarea cu rejudecare (instanţa de recurs va analiza cauza sub toate aspectele ei) ori, în cazuri limitate (2 ipoteze: tribunalul nu a judecat fondul ori partea nu a fost legal citată), casarea cu trimitere.
2. Recursul împotriva unei sentinţe a curţii de apel. Se judecă de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Recursul va fi supus procedurii de filtrare a recursurilor, conform art. 493 C. proc. civ. Recursul poate fi anulat sau respins de completul filtru dacă: nu îndeplineşte cerinţele de formă; motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau dacă recursul este vădit nefondat. Dacă recursul este admisibil şi nu suscită probleme de drept controversate, atunci completul filtru se pronunţă asupra fondului recursului fără citarea părţilor. Dacă completul nu se poate pronunţa asupra fondului, va da o încheiere de admitere în principiu a recursului şi va fixa termen de judecată. înalta Curte, în caz de admitere a recursului, va dispune casarea hotărârii atacate şi va trimite cauza spre soluţionare instanţei de fond.
Recursul, conform art. 484 C. proc. civ. nu este suspensiv de executare. în ipoteza în care acţiunea a fost admisă, organul fiscal introducând cererea de recurs, va solicita expres instanţei să dispună, motivat, suspendarea hotărârii atacate cu recurs.
