Căutarea și cercetarea urmelor seminale în criminalistica

Urmele de spermă sunt întâlnite în cazul infracțiunilor cu un grad de periculozitate deosebit sau al căror mod de săvârșire prezintă anumite particularități. Așa sunt, de pildă, omorul sau infracțiunile privitoare la viața sexuală (violul, pedofilia, seducția, perversiunea și corupția sexuală, incestul). De asemenea, petele de spermă prezintă mare valoare pentru cercetarea cazurilor de sinucideri prin spânzurare.

Formarea urmelor de spermă are loc prin depunerea, pe diverse suporturi, a lichidului spermatic ejaculat în momentul unui contact sexual, al masturbării sau ca o consecință a unor tulburări neuropsihice. În stare uscată, așa cum sunt găsite în multe dintre cazuri, urmele seminale prezintă un contur neregulat, o culoare gri-albicioasă și sunt aspre la pipăit (forma unei cruste). Pe piele aceste pete au aspectul de peliculă subțire, transparentă. Pe obiectele absorbante sperma lasă pete cu margini precis conturate. La suporturile mai puțin absorbante, cum sunt cele din țesuturi sintetice, urmele au un aspect de crustă solzoasă și lucioasă.

Căutarea urmelor seminale

Căutarea urmelor seminale impune examinarea corpului victimei, o atenție specială fiind acordată orificiilor naturale (examinare realizată de către cadre medicale). Pe corpul victimei și al persoanelor bănuite asemenea pete se găsesc pe coapse, fese, abdomen, perii pubieni, mâini. Căutarea se face cu ochiul liber, lupă, microscop de buzunar sau cu surse de radiații ultraviolete. Sub radiații ultraviolete, petele de spermă primesc o fluorescență alb-albăstruie, care se datorează sperminei, dar nu este specifică, fiind întâlnită și în cazul altor substanțe.

Petele de spermă se caută: pe pământ, pe dușumea, pe îmbrăcămintea și lenjeria victimei și a agresorului, în așternut Ele se găsesc, de obicei, pe lenjeria de corp, hainele de pat, prosoape, batiste, uneori pe haine, ciorapi, dușumele, covoare

Ridicarea și ambalarea obiectelor ce poartă urme de spermă

Ridicarea și ambalarea obiectelor ce poartă urme de spermă se face cu multă atenție, pentru a nu se distruge spermatozoizii. Așternuturile de pat, lenjeria de corp sau îmbrăcămintea purtătoare de pete se ridică fără a se plia porțiunile cu urme și se împachetează. Ridicarea urmelor se face cu deosebită precauție mai ales dacă se prezintă sub formă de crustă. Urmele dispuse pe o suprafață tare (dușumea, parchet) nu se răzuiesc, ci se decupează. În cazul picăturilor aflate pe păr, acestea se recoltează prin tăierea firelor și introducerea în borcane sterilizate, care se închid ermetic.

De pe piele și de pe obiectele ce nu pot fi transportate, petele bănuite a fi de spermă întâi sunt înmuiate cu apă distilată sau cu glicerină, se tamponează locul cu hârtie curată de filtru și după aceea hârtia îmbibată se ambalează în borcane ori eprubete. Expertul poate stabili dacă pata examinată este de spermă sau nu, natura acesteia, dacă conține sau nu spermatozoizi, precum și grupa sangvină, când dispune de cantitatea necesară pentru analize.

Aceleași precauții se au în vedere și la ambalarea obiectelor purtătoare de urme seminale, transportul lor trebuind să se facă în stare uscată, la adăpost de căldură și de lumina soarelui. Ambalarea urmelor se face în plicuri sau saci de hârtie numai după ce suporturile pe care se află au fost lăsate să se usuce la temperatura camerei.

Interpretarea la locul faptei a urmelor seminale

Interpretarea la locul faptei a urmelor seminale oferă date referitoare la natura, mobilul și modul de săvârșire a faptei, starea neuro-psihică a persoanei care a creat urma (ex.: aberații sexuale, stări psihopatologice), vechimea urmelor

Expertiza biocriminalistică a urmelor seminale

Expertiza biocriminalistică a urmelor seminale este destinată stabilirii faptului dacă urma este într-adevăr de spermă și dacă aceasta este de origine umană sau animală. În cercetarea petelor de spermă se folosesc reacții de probabilitate și probe de certitudine. Ca metode cu rezultate probabile sunt socotite metodele lui Florence, ale lui Barberio și metoda microchimică a lui Niederland.

O picătură din reactivul Florence sau din reactivul Barberio se pune pe o lamă de microscop în contact cu o picătură macerată din pata presupusă de spermă. În caz de reacție pozitivă, se obțin cristale de colină (Florence) sau de picrat de spermin (Barberio). Reacțiile nu sunt specifice, dar sunt foarte sensibile. Reacția microchimică a lui Niederland se bazează pe conținutul în calciu al spermei, obținând cu o picătură de acid sulfuric cristale de sulfit acid de calciu.

Sperma conține fosfatană acidă în cantități mult mai mari decât orice secreție biologică. Identificarea fosfatazei acide se face pe baza eliberării de către aceasta a ionilor fosforici și feno-lici. Metode cu rezultate certe sunt numai cele care se bazează pe evidențierea spermatozoidului. Pentru evidențierea prin colorare a spermatozoidului se folosesc mai multe metode (colorarea cu hematoxilină-eosină sau cu eritrosină amoniacală și albastru de metilen).

Posibilitățile de examinare a urmelor de spermă față de alte urme biologice sunt amplificate de capacitatea de supraviețuire a spermatozoizilor. Astfel, la o femeie în viață, spermatozoizii supraviețuiesc intravaginal cca. 48 ore, iar la un cadavru ei se pot conserva un timp mai îndelungat, mergând până la 19 zile, în ipoteza cadavrelor înghețate. De asemenea, îmbrăcămintea sau lenjeria de corp, dacă are calități absorbante bune, servește la conservarea spermatozoidului luni de zile. La fel ca și în cazul urmelor de sânge, este posibilă examinarea ADN-ului și identificarea persoanei sau a persoanelor care au creat urmele seminale.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Căutarea și cercetarea urmelor seminale în criminalistica