Clasificări ale principiilor dreptului
| Comentarii |
|
clasificări ale principiilor dreptului, potrivit opiniei profesorului J. Wroblewski, pot fi distinse cinci categorii de principii:
> principiile pozitive ale dreptului, definite ca „norme explicit formulate în textele de drept pozitiv sau, cel puțin, construite, plecând de la elementele conținute în aceste dispoziții”;
> principiile implicite ale dreptului, adică acele reguli tratate ca premise sau consecințe ale dispozițiilor dreptului pozitiv, fără a fi expres enunțate;
> principiile extrasistemice ale dreptului, adică acele reguli privite ca principii, dar care nu pot fi încadrate în primele două categorii pentru că sunt exterioare dreptului pozitiv;
> principiile-nume, ca denumiri fără caracter normativ, ce caracterizează trăsăturile esențiale ale unei instituții juridice;
> principiile-construcții ale dreptului sunt instrumente conceptuale presupuse în elaborarea dogmatică a dreptului sau în aplicarea și interpretarea legii.
Conform punctului de vedere al prof. J.-L. Bergel, trei ar fi criteriile după care ar putea fi clasificate principiile generale de drept, și anume: criteriul forței (juridice), al sursei de inspirație și al funcției îndeplinite de principiile generale de drept. Astfel, ar exista următoarele categorii:
I. după criteriul forței juridice:
1. principii generale de drept cu valoare constituțională;
2. celelalte principii generale de drept;
II. după criteriul sursei de inspirație:
1. principiile generale de drept inspirate de filozofia politică;
2. principiile generale de drept inspirate de tehnica juridică;
III. după criteriul funcției îndeplinite:
1. principii directoare;
2. principii corectoare.
Această ultimă clasificare se regăsește și în doctrina românească, care conține și definițiile de rigoare. Principiile directoare sunt principiile care stau la temelia ordinii sociale (principiul egalității în fața legii, principiul autorității de lucru judecat etc.). Principiile corective sunt acele principii în absența cărora soluțiile legale ar putea fi nejuste sau neadecvate.
Prezentând o enumerare detaliată a principiilor de drept din diverse ramuri, prof. A. Peczenik încearcă să exemplifice faptul că sunt atât de multe principii și că scopul lor depinde de sistematizarea dreptului.
O enumerare succintă a principiilor generale include: principiul asigurării bazelor legale de funcționare a statului, principiul libertății și egalității, principiul responsabilității, principiul echității și justiției.
Diferențe în ceea ce privește gradul de generalitate există și între principiile generale ale dreptului. Unele sunt de maximă aplicabilitate, fiind valabile pentru întregul sistem de drept, în timp ce altele se aplică numai în dreptul privat sau numai în dreptul public ori câtorva ramuri sau, în sfârșit, unei singure ramuri de drept.
Având drept bază principiile generale, au fost dezvoltate o serie de principii specifice, cum ar fi, în dreptul civil: principiul reparării prejudiciului cauzat; în dreptul penal: principiul legalității incriminării (nullum crimen sine lege); în dreptul procedural: principiul ascultării și al celeilalte părți (audiatur et altera pars); în dreptul internațional public: principiul respectării tratatelor (pacta sunt servanda); în dreptul administrativ: principiul delegării autorității; în dreptul mediului: principiul anticipării, prevenirii și corectării la sursă a riscurilor ecologice și a producerii daunelor, principiul poluatorul plătește, principiul precauției ș.a.
În Constituția României sunt consacrate o serie de principii precum: principiul supremației legii [art. 16 alin. (2)] principiul legalității pedepsei [art. 23 alin. (12) nulla poena sine lege), principiul bunei-credințe în exercitarea drepturilor și a libertăților (art. 57), principiul neretroactivității legii [art. 15 alin. (2].
