Separația puterilor în stat
| Comentarii |
|
separația puterilor în stat, statul reprezintă forță, forță publică. Statul deține instrumente și mecanisme de coerciție care, odată încăpute în mâna unei minți bolnave, se pot transforma în mijloace de represiune, netezind drumul spre anarhie și dictatură. Riscul derapajelor spre o formă absolută de guvernare și de concentrare a puterilor statului în mâna unui singur om trebuie evitat cu orice chip și poate fi asigurat, după cum arată prof. I. Muraru, prin:
• Acordarea autonomiei și independenței fiecărei componente a statului (autorități, categorii de organe);
• Aceasta nu trebuie să însemne o rupere a acestor componente. Ea trebuie să permită posibilitatea de influențare reciprocă, de control reciproc, factori ce previn separatismul și rigiditatea;
• Asigurarea unui echilibru al funcționării autorității statele. Nicio autoritate nu trebuie să poată depăși domeniul propriu sau să poată concentra cele trei mari funcții.
Separația puterilor garantează un regim constituțional democratic și apărarea drepturilor omului. După cum se arată în doctrină, regimul constituțional constă într-un ansamblu de stratageme constituționale, reprezentând măsuri de precauție destinate să complice procesul de guvernare astfel încât să nu fie posibil ca o singură persoană sau un singur partid să obțină controlul asupra întregului mecanism al puterii și să-i folosească în scopuri private.
Cât privește promovarea drepturilor omului, se observă că în prezent respectarea acestora reprezintă o condiție de bază a statului de drept. Declarația universală a drepturilor omului, Convenția europeană a drepturilor omului trebuie să facă parte din dreptul pozitiv al oricărui stat de drept.
Orice individ trebuie să aibă bine întipărit în propria conștiință, ca valoare socio-morală, faptul că drepturile sale sunt limitate de drepturile celorlalți și că una dintre obligațiile principale ale fiecărui individ o reprezintă obligația de a respecta drepturile și libertățile fundamentale ale celorlalți.
Statul de drept, democratic și egalitar, este garantul drepturilor omului și, prin aceasta, protector al individului contra puterii. Nu poate exista egalitate decât între oamenii liberi și nici libertate decât între oameni a căror egalitate este consfințită juridic.
