Competenţă ierarhică

Dicționar juridic (DEX)

competenţă ierarhică, aptitudine recunoscută prin lege unor instanţe judecătoreşti de a exercita controlul judiciar ordinar asupra hotărârilor pronunţate de instanţele inferioare; în sistemul nostru procesual apelul (singura cale de atac ordinară) se soluţionează de instanţa imediat superioară celei care a pronunţat hotărârea supusă controlului judiciar [v. şi dublu grad de jurisdicţie]

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Competenţă ierarhică