Competenţă de atribuţiune procesuală a judecătoriilor

competenţă de atribuţiune procesuală a judecătoriilor, aptitudine recunoscută de lege organelor care se află la baza sistemului judiciar de a soluţiona, de regulă, toate litigiile civile. C.a.p.j. vizează soluţionarea următoarelor categorii de litigii: 1) în primă instanţă, toate cererile în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe; aceasta înseamnă că legea le recunoaşte judecătoriilor plenitudine de competenţă; toate celelalte instanţe au jurisdicţie de excepţie, în sensul că pentru a soluţiona o cauză civilă în fond este necesară o dispoziţie legală care să le acorde, în mod expres, această atribuţie. Astfel, de pildă, în considerarea unor criterii particulare, au fost scoase din competenţa de drept comun a judecătoriilor litigiile comerciale, conflictele de muncă şi litigiile de contencios administrativ; 2) ca instanţă de control judecătoresc, plângerile împotriva hotărârilor pronunţate de autorităţile admi-nistraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile anume prevăzute de lege; 3) în orice alte materii date prin lege în competenţa lor; în acest mod legea le recunoaşte judecătoriilor şi o competenţă diversă. Astfel, judecătoriile au căderea de a soluţiona, de exemplu: cererile în anularea actelor notariale; plângerile împotriva încheierilor prin care notarii publici resping sau refuză întocmirea unui act notarial; conflictele de competenţă dintre două birouri notariale ori dintre două birouri ale executorilor judecătoreşti; cererile prin care se solicită înregistrarea tardivă a naşterii; cererile referitoare la anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă sau a menţiunilor înscrise pe acestea; cererea prin care se declanşează procedura somaţiei de plată în materie civilă. O competenţă specială este recunoscută de lege secţiilor maritime şi fluviale care funcţionează pe lângă Judecătoriile Constanţa şi Galaţi. Secţiile maritime şi fluviale soluţionează următoarele categorii de litigii civile: a) în primă instanţă, despăgubirile pentru avarii produse de navele şi instalaţiile plutitoare, clădirilor şi utilajelor portuare, instalaţiilor destinate navigaţiei, instalaţiilor de încărcare şi manipulare a mărfurilor în port, ca urmare a abordajelor, coliziunilor sau altor accidente de navigaţie, precum şi pentru orice prejudicii cauzate prin alte fapte ilicite în legătură cu activitatea marinei civile; retribuţia pentru asistenţă şi salvare, precum şi repartizarea acesteia între salvatori; b) în ultimă instanţă, plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor privind poluarea apelor mării de către nave maritime, în cazurile prevăzute de lege. Dispoziţiile procedurale privitoare la c.a.p.j. a secţiilor maritime şi fluviale sunt de strictă interpretare.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Competenţă de atribuţiune procesuală a judecătoriilor