Drept de preferinţă
| Comentarii |
|
drept de preferinţă, 1. facultate pe care dreptul real accesoriu al unui drept de creanţă o atribuie titularului său, de a avea prioritate faţă de toţi ceilalţi creditori pentru a obţine satisfacerea creanţei sale prin urmărirea bunului asupra căruia poartă acest drept real. 2. Dreptul de preferinţă constituie un mijloc de protecţie a intereselor vechilor acţionari ai societăţii, întrucât exercitarea sa asigură evitarea reducerii beneficiilor acestora şi a drepturilor lor asupra rezervelor, precum şi deprecierea valorii de piaţă a acţiunilor societăţii, datorită înmulţirii numărului lor.
dreptul de preferinţă, acel drept care constă în facultatea conferită titularului dreptului real de a avea prioritate faţă de titularii altor drepturi reale sau de creanţă. Un creditor ipotecar se va îndestula cu preferinţă pentru creanţa garantată cu bunul ipotecat din suma obţinută ca urmare a executării ipotecii; un creditor ipotecar de rangul I va avea preferinţă - în acelaşi scop - faţă de creditorul ipotecar de rangul II asupra aceluiaşi bun, la rându-i şi el titular al unui drept real accesoriu - dreptul de ipotecă -, dar de rang inferior, etc.
