Forma pentru opozabilitate faţă de terţi
| Comentarii |
|
forma pentru opozabilitate faţă de terţi, reprezintă acele formalităţi care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil şi persoanelor care nu au participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor.
Această cerinţă de formă a actului juridic civil se justifică prin ideea de protecţie a terţilor faţă de eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte juridice civile, expres prevăzute de lege.
Forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi este obligatorie, iar nu facultativă.
în cazul nerespectării acestei cerinţe de formă, sancţiunea constă în inopozabilitatea actului juridic, adică în posibilitatea terţului interesat de a ignora actul juridic invocat de părţile acestuia sau de una dintre ele împotriva sa. în consecinţă, actul juridic civil produce efecte între părţi, dar este ineficace faţă de terţi, deci părţile nu au posibilitatea să se prevaleze de drepturile izvorâte din acel act juridic faţă de terţi.
Dintre principalele aplicaţii ale formei cerute pentru opozabilitatea faţă de terţi, menţionăm următoarele:
- înregistrarea operaţiunilor privind ipotecile mobiliare, a operaţiunilor asimilate acestora, precum şi a altor drepturi prevăzute de lege în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare [art. 2413 alin. (1) C.civ.];
- publicitatea constituirii gajului bunurilor mobile corporale prin înscrierea în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare [art. 2482 alin. (1) C.civ.];
- comunicarea scrisă a cesiunii, acceptarea cesiunii de către debitor printr-un înscris cu dată certă [art. 1578 alin. (1) C.civ.],
- opozabilitatea faţă de terţi a cesiunii unei universalităţi de creanţe, actuale sau viitoare prin înscrierea ei în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare [art. 1579 teza I C.civ.];
- opozabilitatea faţă de debitor a cesiunii unei universalităţi de creanţe, actuale sau viitoare prin comunicarea acesteia [art. 1579 teza a ll-a C.civ.];
- forma scrisă pentru subrogaţia în drepturile creditorului consimţită de către debitor sau creditor [art. 1593 alin. (3) teza a ll-a C.civ.];
- publicitatea convenţiilor matrimoniale prin înscrierea în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale [art. 334 alin. (1) C.civ.];
- publicitatea inventarului de bunuri mobile în cazul regimului separaţiei de bunuri prin anexarea la convenţia matrimonială şi înscrierea în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale [art. 361 alin. (3) C.civ.];
- înscrierea în cartea funciară pentru bunurile mobile prin anticipaţie [art. 540 alin. (2) C.civ.;
- menţionarea fiduciei în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare [art. 781 alin. (1) C.civ.];
- înscrierea în cartea funciară a declaraţiei de rezoluţiune sau de reziliere [art. 1552 alin. (3) C.civ.];
- înscrierea clauzelor de insesizabilitate în Cartea funciară sau, după caz, în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare [art. 2329 alin. (3) C.civ.];
- înregistrarea contractului de arendare într-un registru special ţinut de secretarul consiliului local în a cărui rază se află bunurile arendate [art. 1838 alin. (3) C.civ.];
- data certă a înscrisului sub semnătură privată, dobândită prin una dintre cele patru modalităţi prevăzute de art. 1182 C.civ. din 1864 (opozabilitatea faţă de terţi a datei înscrisului sub semnătură privată nu ar însemna nimic dacă, în realitate, nu ar fi vorba despre opozabilitatea faţă de terţi a actului juridic ce este constatat prin înscrisul sub semnătură privată, mai exact, despre opozabilitatea faţă de terţi a drepturilor şi obligaţiilor părţilor ce izvorăsc din actul juridic consemnat într-un înscris sub semnătură privată);
- înregistrarea în registrele de publicitate imobiliară sau în cartea funciară a contractelor de concesiune a terenurilor de orice natură (art. 71 din
O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune proprietate publică, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 22/2007);
- înregistrarea în Cartea petrolieră a actelor juridice de orice natură privitoare la perimetrele de exploatare şi/sau explorare [art. 54 lit. k) din Legea nr. 238/2004 a petrolului];
- înregistrările sau, după caz, înscrierile prevăzute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţii, cu modificările ulterioare, de Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, cu modificările ulterioare, de Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, de Legea nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante;
- menţiunile cu caracter de protecţie, precum şi înregistrările în materia dreptului de autor şi drepturilor conexe (art. 126, art. 148 etc. din Legea nr. 8/1996, cu modificările ulterioare) etc.
Citește mai mult
brevet este asimilat cu un proprietar oarecare, in cazul ca raspunsul este pozitiv, inseamna ca a-s avea dreptul la retrocedare a bunului sau a valorii acestuia. Urmare a intamplarilor actuale mi-a revenit speranta ca-mi pot gasi DREPTATEA.