formulă executorie, menţiune aplicată de instanţă pe copia legalizată a hotărârii judecătoreşti, care cuprinde ordinul dat, în numele Preşedintelui României, organelor de executare, agenţilor administrativi şi procurorilor de a executa hotărârea, respectiv de a sprijini executarea ei. F.e. are două părţi: în prima parte se arată organul în numele căruia se dă ordinul, trecându-se în frontispiciul titlului cuvintele: „Noi, Preşedintele României", urmând cuprinsul hotărârii; în cea de-a doua parte, care se trece la finele titlului executoriu, se enunţă ordinul propriu-zis, prin termenii: „Dăm împuternicire şi ordonăm agenţilor administrativi şi ai forţei publice să execute această (hotărâre); procurorilor să stăruie pentru aducerea ei la îndeplinire. Spre credinţă, prezenta (hotărâre) s-a semnat de ... (urmează semnătura preşedintelui şi a grefierului)". F.e. aplicată pe hotărâre dă naştere titlului executoriu; omiterea acestei formule, ca şi neregulari-tatea aplicării ei nu antrenează nulitatea hotărârii, ci numai a actelor de executare silită care s-au săvârşit în lipsa unui titlu regulamentar [v. şi învestire cu formulă executorie].
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Formulă executorie
