Mandatul convenţional între soți

mandatul convenţional între soți, prevederile noului cod civil referitoare la mandatul convenţional dintre soţi se regăsesc în art. 314, potrivit căruia „un soţ poate să dea mandat celuilalt soţ să îl reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial”.

Regula pe care o enunţă acest text este cu totul nouă faţă de Codul familiei. Astfel, în noua reglementare, pentru ca un soţ să îl reprezinte pe celălalt, este necesar să primească mandat, pe care soţul său îl „poate” da sau nu, iar în lipsa mandatului reprezentarea nu există. Cum din analiza art. 314 rezultă fără niciun dubiu că reprezentarea poate izvorî numai din voinţa concretă a celuilalt soţ, pre-zumarea acestei voinţe, cum era reglementată în Codul familiei, este exclusă, lată deci că în noul Cod civil mandatul tacit reciproc dintre soţi nu mai există ca prezumţie legală. Ca urmare, în cazul în care soţii, în relaţiile lor cu tertii, ar acţiona unul în numele celuilalt sot, nu ar mai face-o în temeiul unei prezumţii legale de mandat, ci în baza unui mandat convenţional.

În ciuda faptului că art. 314 are o redactare clară şi concisă, exprimând esenţa institutiei mandatului convenţional dintre soti, acest text de lege, singur, nu poate răspunde tuturor problemelor ce s-ar putea ivi în practică în legătură cu acest mandat. Pentru a putea găsi soluţiile cele mai juste pentru o seamă de situaţii deocamdată ipotetice, până se vor pune în concret în aplicare noile dispoziţii legale, când acest tip de mandat va putea fi exercitat şi în fapt, va fi necesar să ne raportăm la alte articole de lege, la principiile fundamentale ale dreptului civil, precum şi, în măsura posibilă, la doctrină.

Aşadar, în încercarea noastră de a contura instituţia mandatului convenţional dintre soti, căutându-i caracteristicile, trăsăturile care îl definesc şi îl diferenţiază faţă de alte forme de mandat, vom porni, firesc, de la regulile prevăzute de noul Cod civil pentru contractul de mandat de drept comun, din art. 2009. Astfel, potrivit acestuia, „Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi, numită mandant”. Raportând art. 2009 la art. 314 din acelaşi cod, observăm că mandatul convenţional dintre soţi, reglementat prin acest ultim text, se încadrează în termenii generali ce definesc contractul de mandat.

în ceea ce priveşte felul acestui mandat, prin prisma art. 2011, care precizează că „mandatul este cu sau fără reprezentare”, putem identifica fără nicio dificultate felul mandatului convenţional dintre soti, care se prezintă ca un mandat cu reprezentare, aşa cum reiese chiar din art. 314, care prevede că un soţ poate da mandat celuilalt soţ „să îl reprezinte (...)”.

Puterea de reprezentare a soţului mandatar se naşte din voinţa celuilalt sot - mandantul.

In ceea ce priveşte forma pe care o poate îmbrăca mandatul dintre soţi, întrucât în normele regimului primar nu se prevede nimic expres, vom apela, din nou, la regulile aplicabile mandatului cu reprezentare din dreptul comun. Astfel, art. 2013 care reglementează forma acestui tip de mandat dispune că el „poate fi încheiat în formă scrisă, autentică ori sub semnătură privată, sau verbală. Acceptarea mandatului poate rezulta şi din executarea sa de către mandatar”.

Prin urmare, mandatul dintre soti va fi valabil dacă este dat în oricare dintre aceste forme, dar obiectul mandatului convenţional este unul specific numai raporturilor dintre soţi, şi anume, aşa cum dispune

art. 314, soţul mandant împuterniceşte pe celălalt soţ „să îl reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial”.

lată deci că mandatul convenţional prevăzut de art. 314 este un mandat cu reprezentare special, posibil a fi încheiat numai între soţi, căci obiectul lui vizează exercitarea unor drepturi ce decurg din regimul matrimonial al soţilor, regim care nu este aplicabil decât raporturilor patrimoniale dintre soţi, nu şi oricăror alte raporturi dintre persoane civile care încheie diverse contracte de mandat.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Mandatul convenţional între soți