Nulitatea încheierii de şedinţă
Comentarii |
|
nulitatea încheierii de şedinţă, potrivit dispoziţiilor art. 232 şi art. 233 NCPC, pe baza notelor de şedinţă, iar dacă este cazul şi a înregistrărilor efectuate, grefierul redactează încheierea de şedinţă în cel mult 3 zile de la data şedinţei de judecată. Pentru fiecare şedinţă a instanţei se întocmeşte o încheiere care va cuprinde menţiunile prevăzute de art. 233 alin. (1) lit. a)-m) şi alin. (2) NCPC, iar în cazul în care hotărârea se pronunţă în ziua în care au avut loc dezbaterile, nu se întocmeşte încheierea de şedinţă, menţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) făcându-se în partea introductivă a hotărârii.
În practica anterioară noului Cod s-a reţinut că neîntocmirea încheierii de şedinţă constituie o nulitate procedurală, deoarece s-a cauzat părţilor o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii; în lipsa ei nu se pot cunoaşte concluziile părţilor, iar instanţa de recurs nu-şi poate exercita controlul judiciar asupra acelei hotărâri.
Lipsa încheierii de dezbateri atrage nulitatea hotărârii, deoarece inexistenţa ei face imposibilă exercitarea controlului judiciar vizând compunerea completului de judecată, prezenţa părţilor, concluziile formulate, conţinutul apărărilor în fapt şi în drept.
în actuala reglementare, se menţine soluţia nulităţii hotărârii pentru lipsa încheierii de dezbateri, pentru aceleaşi raţiuni pentru care această consecinţă era atrasă şi sub imperiul vechii reglementări.
În ceea ce priveşte lipsa unei alte încheieri de şedinţă decât cea de dezbateri, pe ambele coduri se menţine soluţia în sensul că nulitatea hotărârii se va pronunţa numai dacă hotărârea respectivă nu poate avea o existenţă de sine stătătoare în raport cu încheierea, în condiţiile art. 179 alin. (3) NCPC.
În doctrină s-au reţinut următoarele cazuri în care lipsa anumitor menţiuni nu atrage sancţiunea nulităţii hotărârii, atunci când elementele existente dau posibilitatea exercitării controlului judiciar:
- lipsa numelui completului de judecată, dacă încheierea este semnată de judecătorii care intră în completul de judecată, iar părţile nu contestă compunerea;
- lipsa menţiunii numelui procurorului, în cazul în care încheierea conţine concluziile acestuia;
- lipsa denumirii instanţei şi a numărului dosarului, dacă încheierea cuprinde numele părţilor, obiectul cauzei, completul de judecată, astfel încât instanţa şi dosarul pot fi identificate cu uşurinţă;
- lipsa datei şedinţei de judecată, în ipoteza în care dovada datei poate fi făcută cu elemente extrinseci (verificarea condicii de şedinţă, a menţiunilor din programul informatic de evidenţă a dosarelor);
- lipsa menţiunilor privitoare la numele părţilor, al reprezentanţilor acestora, la obiectul, probele administrate, cât timp aceste elemente rezultă din actele dosarului;
- lipsa menţiunii privind calea de atac, termenul în care încheierea poate fi atacată separat, întrucât acestea sunt elemente prevăzute de lege (Codul de procedură civilă sau alte legi speciale incidente în cauză), act normativ care se prezumă a fi cunoscut din momentul publicării sale în Monitorul Oficial.
Pentru a interveni nulitatea în cazul lipsei unora dintre aceste elemente, partea trebuie să dovedească vătămarea suferită ori instanţa de control judiciar să nu poate exercita controlul judiciar din acest motiv.
Lipsa unora dintre aceste elemente poate fi complinită din oficiu sau la cerere în procedura îndreptării hotărârii, în condiţiile art. 442 NCPC.
Este incidenţă sancţiunea nulităţii, fără posibilitatea acoperirii, în cazul în care lipseşte soluţia adoptată sau semnătura membrilor completului de judecată, întrucât nu se poate cunoaşte ce anume s-a hotărât în acea şedinţă, respectiv dacă hotărârea reprezintă sau nu voinţa (unanimă sau majoritară) a judecătorilor membri ai completului de judecată.