Obligaţia de garanţie pentru buna funcţionare în contractele comerciale
| Comentarii |
|
obligaţia de garanţie pentru buna funcţionare, Răspunderea vânzătorului pentru calitatea produselor în termenul de garanţie şi în termenul de valabilitate. Răspunderea pentru calitatea produselor în cadrul duratei medii de utilizare. Răspunderea vânzătorului pentru conformitatea produselor. Răspunderea vânzătorului pentru produsele cu defecte
Codul civil prevede cu valoare de principiu că, în afară de garanţia contra viciilor ascunse, vânzătorul care a garantat pentru un timp determinat buna funcţionare a bunului vândut este obligat, în cazul oricărei defecţiuni ivite înăuntrul termenului de garanţie, să repare bunul pe cheltuiala sa [art. 1.716 alin. (1) Noul Cod Civil].
Dacă reparaţia este imposibilă sau dacă durata acesteia depăşeşte timpul stabilit prin contract sau prin legea specială, vânzătorul este obligat să înlocuiască bunul vândut. în lipsa unui termen prevăzut în contract sau în legea specială, durata maximă a reparaţiei este de 15 zile de la data când cumpărătorul a solicitat repararea bunului. Dacă vânzătorul nu înlocuieşte bunul într-un termen rezonabil, potrivit cu împrejurările, el este obligat, la cererea cumpărătorului, să îi restituie preţul primit în schimbul înapoierii bunului.
în afară de normele Codului civil, principalele reglementări referitoare la răspunderea vânzătorilor pentru produsele aflate în termenul de garanţie sau în termenul de valabilitate, după caz, sunt următoarele: Legea privind Codul consumului nr. 226/2004'.
Dintre toate reglementările de mai sus, cea mai completă în materie este O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorului. în înţelesul O.G. nr. 21/1992, „consumatorul” este „orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale”. „Vânzător” este „distribuitorul care oferă produsul consumatorului”. în conformitate cu reglementarea din O.G. nr. 21/1992, răspunderea vânzătorului priveşte termenul de garanţie şi durata medie de utilizare a produselor.
Răspunderea vânzătorului pentru calitatea produselor în termenul de garanţie şi în termenul de valabilitate
Potrivit dispoziţiilor art. 12 din O.G. nr. 21/1992, consumatorii au dreptul de a pretinde agenţilor economici remedierea sau înlocuirea gratuită a produselor obţinute, precum şi despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate.
Prin „termen de garanţie” se înţelege perioada în care vânzătorul răspunde pentru orice deficienţe ale produselor, cu excepţia celor imputabile cumpărătorului. „Termenul de valabilitate” este specific produselor supuse alterării, cum sunt cele alimentare, cosmetice, farmaceutice etc., şi reprezintă durata de timp în care aceste produse îşi păstrează caracteristicile şi pot fi consumate dacă au fost respectate condiţiile de transport, manipulare, depozitare şi păstrare.
Răspunderea vânzătorului pentru calitatea produselor diferă după cum acestea sunt supuse termenului de garanţie sau termenului de valabilitate. în cazul bunurilor cu termen de garanţie, vânzătorul va trebui să înlocuiască produsele cu vicii ori să restituie preţul cumpărătorului. Opţiunea privind remedierea, înlocuirea produselor ori restituirea preţului este lăsată la aprecierea cumpărătorului. Atât remedierea, cât şi înlocuirea produselor se face gratuit de către vânzător. înlocuirea produselor este obligatorie în cazul în care timpul de nefuncţionare din cauza deficienţelor depăşeşte 10% din termenul de garanţie.
Pentru produsele supuse termenului de valabilitate, de principiu nu există decât varianta înlocuirii produselor care prezintă deficienţe calitative. Se înţelege că astfel de produse nu pot fi folosite decât în termenul de valabilitate; folosirea lor după expirarea valabilităţii se face exclusiv pe riscul cumpărătorului.
Răspunderea pentru calitatea produselor în cadrul duratei medii de utilizare
O.G. nr. 21/1992 prevede în art. 12 că, după expirarea termenului de garanţie, consumatorii pot pretinde remedierea sau înlocuirea produselor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate, ca urmare a unor vicii ascunse apărute pe durata medie de utilizare a acestora.
în înţelesul ordonanţei, „durata medie de utilizare a produselor” este intervalul de timp, stabilit în documentele tehnice normative sau declarat de către producător ori convenit de părţi, în cadrul căruia produsele, altele decât cele cu termen de valabilitate, trebuie să-şi menţină caracteristicile calitative prescrise, dacă au fost respectate condiţiile de transport, manipulare, depozitare şi exploatare.
Pentru viciile apărute în cursul duratei medii de utilizare a produselor, cumpărătorul are dreptul să pretindă vânzătorului remedierea sau înlocuirea produselor, dacă acestea nu mai pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate. Remedierea deficienţelor se face, la fel ca şi în cazul termenului de garanţie, în mod gratuit, de către vânzător. înlocuirea produselor are loc ori de câte ori remedierea nu asigură menţinerea caracteristicilor calitative şi exploatarea bunurilor în regim de maximă siguranţă de către cumpărător.
în toate cazurile, dacă din cauza viciilor bunurilor cumpărătorul a suferit un prejudiciu, el este îndreptăţit la despăgubiri în conformitate cu clauzele contractului sau potrivit regulilor dreptului comun aplicabile în materie.
Răspunderea vânzătorului pentru conformitatea produselor
Această formă a răspunderii vânzătorului este reglementată de Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora. Potrivit acestei legi, vânzătorul este obligat să livreze consumatorului produse care sunt în conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare. Produsele sunt în conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare dacă: a) corespund descrierii făcute de vânzător şi au aceleaşi calităţi ca şi produsele pe care vânzătorul le-a prezentat ca mostră sau model; b) corespund oricărui scop specific solicitat de către consumator, scop făcut cunoscut vânzătorului şi acceptat de acesta la încheierea contractului de vânzare-cumpărare; c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate în mod normal produsele de acelaşi tip; d) fiind de acelaşi tip, prezintă parametri de calitate şi performanţe normale la care consumatorul se poate aştepta în mod rezonabil (art. 5 din lege).
în cazul lipsei conformităţii, consumatorul are dreptul să ceară vânzătorului să i se aducă produsele la conformitate fără plată, prin reparare sau înlocuire, conform art. 11, sau să beneficieze de reducerea corespunzătoare a preţului ori de rezoluţiunea contractului, în condiţiile art. 13 şi 14 din lege.
Vânzătorul răspunde pentru lipsa de conformitate a produselor, care apare în termen de 2 ani de la livrarea acestora (art. 16 din lege). După expirarea termenului de 2 ani, consumatorul cumpărător poate solicita remedierea sau înlocuirea produselor care nu pot fi folosite în scopul pentru care au fost realizate, ca urmare a unor vicii ascunse apărute în cadrul duratei medii de utilizare, în condiţiile legii.
Răspunderea vânzătorului pentru produsele cu defecte
Regimul juridic al răspunderii pentru produsele cu defecte este reglementat de Legea nr. 240/2004. Acest act normativ legiferează răspunderea vânzătorului pentru prejudiciul actual şi pentru cel viitor, cauzate de defectul produsului său.
Potrivit dispoziţiilor art. 6 din lege, pentru angajarea răspunderii civile a producătorului, persoana prejudiciată trebuie să facă dovada pagubei, a defectului şi a raportului de cauzalitate dintre defect şi pagubă. Dreptul la acţiune pentru repararea pagubei se prescrie în termen de 3 ani, care curge de la data la care păgubitul a avut sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă de existenţa pagubei, a defectului şi a identităţii producătorului. Acţiunea pentru repararea pagubei nu poate fi introdusă după împlinirea a 10 ani de la data la care producătorul a pus produsul respectiv în circulaţie (art. 11 din lege).
Aşa cum rezultă din dispoziţiile legale de mai sus, Legea nr. 240/2004 reglementează răspunderea delictuală pentru cazul prejudiciilor cauzate de produsele cu defecte. Aşa se explică obligaţia păgubitului de a face proba elementelor răspunderii delictuale ale vânzătorului sau producătorului, după caz. Nimic nu se opune însă folosirii acţiunilor personale izvorâte din contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu vânzătorul.
Trebuie observat însă că Legea nr. 240/2004 reglementează dreptul la despăgubire nu doar cumpărătorului, ci şi oricărei persoane ce a suferit un prejudiciu cauzat de produsele cu defect.
