CEDO, Secţia a III-a,Adam c. România, 3 noiembrie 2009, 45890/05
Reclamantul a formulat o acţiune împotriva primarului şi consiliului local din Timişoara solicitând contravaloare diminuării valorii terenului proprietatea sa ca urmare a acordării autorizaţiei de construcţie pentru un imobil alăturat proprietăţii sale. Acţiunea a fost anulata pentru neplata taxei de timbru în valoarea de circa 1.700 euro, deşi reclamantul a cerut să fie exonerat de plata taxei de timbru. Cererea de scutire a fost respinsă pe motiv că reclamantul, care invocase faptul că nu are posibilitatea să plătească, nu se afla într-o stare de sărăcie.
Considerând că i s-a adus atingere dreptului său de acces la justiţie, garantat prin dispoziţiile art. 6 din Convenţie, reclamantul a sesizat CEDO cu o plângere, care a fost admisă. Curtea a considerat că instanţele interne nu au făcut o cercetare reală a capacităţii financiare a reclamantului în scopul de a determina posibilităţile acestuia de a achita taxa de timbru. În acest context, Curtea a subliniat că taxa de timbru era la nivelul a circa 13 salarii medii pe economie, iar instanţele nu au investigat situaţia sa personală pentru a pune în balanţă interesele sale şi pe cele ale unei bune administrări a justiţiei. De aceea, Curtea a considerat că statul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a asigura reclamantului un acces efectiv la tribunal şi a apreciat că a existat o violare în sensul art. 6 parag. 1 din Convenţie. Curtea a obligat Statul român să plătească reclamantului suma de 3.000 euro daune morale. Solicitarea privind daunele materiale a fost respinsă, cu motivarea că nu a fost dovedita legătura de cauzalitate între anularea acţiunii ca netimbrată şi prejudiciul invocat de reclamant.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Adam contra României - Taxă de timbru. Acces la justiţie. Caracterul rezonabil al taxei
