ALEKSANYAN contra Rusiei - Lipsa de asistenţă medicală pentru un deţinut HIV pozitiv şi refuzul statului de a se conforma măsurilor prevăzute de art. 39 în această privinţă
| Comentarii |
|
Cauza ALEKSANYAN împotriva Rusiei (dosar nr. 46468/06), decizia parţială din 24 ianuarie 2008 [secţia I]
Reclamantul presta servicii de consultanţă juridică companiei petroliere Yukos precum şi asociaţilor parteneri Dl. Khodorkovskiy şi Dl. Lebedev. Ulterior a fost numit vicepreşedinte al Yukos. La puţin timp după aceea, a fost interogat de un anchetator al Procuraturii Generale care l-a atenţionat să „stea departe" de afacerile companiei dacă nu vrea „să meargă la închisoare", în aprilie 2006 a început urmărirea penală a reclamantului, care a fost reţinut, iar biroul său a fost percheziţionat. Dispunând arestarea sa preventivă, instanţa s-a declarat necompetentă să examineze forţa probatorie a dovezilor aduse de procuror. în câteva ocazii, reclamantul a solicitat eliberarea sa din motive de sănătate, dar cererile sale au fost respinse, în septembrie 2006 s-a constatat că este HIV pozitiv. Din septembrie 2007 suferă de febră oscilantă, a pierdut peste 10% din greutatea corpului şi a devenit anemic. Totodată, a dezvoltat un număr de alte boli, între care stomatita, probleme neurologice, encefalopatie, atrofie optică şi leziuni ale ficatului. Examenul medical a relevat o înrăutăţire dramatică a stării sale de sănătate. I s-a recomandat să se interneze pentru tratament în Centrul pentru SIDA din Moscova. Anchetatorul cauzei a depus o cerere prin care solicita instanţei eliberarea reclamantului pe cauţiune, declarând că afecţiunile de care suferea nu puteau fi tratate în centrul de detenţie. Instanţa a decis că nu era competentă să soluţioneze cauza şi a notat că anchetatorul nu avea nevoie de un ordin judecătoresc pentru a înlocui arestarea cu o măsură mai blândă, cum ar fi eliberarea pe cauţiune. Cu toate acestea, după primirea deciziei, anchetatorul a refuzat să permită eliberarea pe cauţiune, conchizând că nu era competent să stabilească dacă reclamantul putea fi transferat la o instituţie medicală specializată. La 27 noiembrie 2007, în temeiul art. 39 din Regulament, Curtea a invitat guvernul să asigure imediat tratamentul reclamantului într-un spital specializat în tratarea SIDA şi a afecţiunilor concomitente şi să depună o copie a dosarului său medical. Pe 4 decembrie 2007, guvernul a informat Curtea că acea măsură interimară
nu a fost încă implementată deoarece „solicita timp suplimentar". Pe 21 decembrie 2007 Curtea a indicat guvernului o măsură interimară suplimentară, confirmând în acelaşi timp validitatea celei anterioare (transferul reclamantului la o instituţie specializată): guvernul a fost invitat, printre altele, să formeze o comisie medicală compusă pe baze paritare pentru a diagnostica problemele de sănătate ale reclamantului şi a recomanda tratament medical. Pe 27 decembrie 2007, guvernul a replicat că reclamantul putea primi tratament medical adecvat în unitatea medicală a centrului de detenţie şi că examinarea sa de către o comisie medicală mixtă era împotriva legii ruse.
Comunicată în privinţa art. 3, art. 5, art. 8, şi art. 1 3 coroborate cu art. 1 8 al Convenţiei. Inadmisibilă pentru rest.
[A se vedea de asemenea cauza Khodorkovskiy împotriva Rusiei (nr. 5829/04), în Nota de informare nr. 85 şi cauza Paladi împotriva Moldovei (nr. 39806/05), în Nota de informare nr. 99; această a doua cauză a fost trimisă în faţa Marii Camere - a se vedea art. 34]
| ← DYBEKU contra Albaniei - Ameliorarea urgentă a condiţiilor de... | SAADI contra Marii Britanii - Împiedicarea intrării... → |
|---|
