BORGERS contra BELGIEI - Interdicţia pentru un acuzat de a răspunde la concluziile trase cu prilejul audierii în faţa Curţii de casaţie de către un magistrat al Ministerului Public şi participarea acestui magistrat la deliberare
| Comentarii |
|
CAZUL BORGERS contra BELGIEI — Interdicţia pentru un acuzat de a răspunde la concluziile trase cu prilejul audierii în faţa Curţii de casaţie de către un magistrat al Ministerului Public şi participarea acestui magistrat la deliberare
553. — Avocatul belgian Andre Borgers este condamnat la 19 mai 1982, de către Curtea de apel din Anvers, la şase luni de închisoare şi
40.000 FB amendă pentru fals şi uz de fals în înscrisuri. La 20 martie 1984, Curtea de casaţie anulează această decizie şi trimite cauza la Curtea de apel din Gand; conform practicii belgiene, la deliberări a asistat un avocat general. La 14 noiembrie 1984, Curtea de apel din Gand apreciază şi ea că petiţionarul este vinovat şi îi aplică o pedeapsă identică. La 18 iunie 1985 un nou recurs este respins de către Curtea de casaţie şi, cu această ocazie, la deliberări a asistat acelaşi avocat general.
554. — în faţa Comisiei, sesizată la 5 decembrie 1985, dl Borgers invocă îndeosebi art. 6 § 1 din Convenţie; el critică participarea la deliberări a unui avocat general de pe lângă Curtea de casaţie. Apoi, se plânge şi de faptul că nu ar fi putut să răspundă nici la concluziile acestui magistrat, nici să aibă ultimul cuvânt la audierea din 18 iunie 1985.
• Hotărârea din 30 octombrie 1991 (plenul Curţii) (seria A nr. 214-A)
555. — Curtea arată mai întâi că îşi păstrează întreaga lor valabilitate constatările deciziei sale în cazul Delcourt din 17 ianuarie 1970, în privinţa independenţei şi imparţialităţii Curţii de casaţie belgiene şi a parchetului său. Ea nu observă nici o încălcare a Convenţiei sub acest aspect.
556. — Ea cercetează apoi dacă procedura litigioasă a respectat şi drepturile apărării şi principiul egalităţii armelor, elemente ale noţiunii mai largi de proces echitabil. Această noţiune a cunoscut în jurisprudenţa Curţii o evoluţie dintre cele mai notabile, marcată în particular de importanţa atribuită aparenţelor şi de sensibilitatea crescută a publicului la garanţiile unei bune justiţii.
în această privinţă, Curtea notează: .chiar dacă nu există nici o îndoială asupra obiectivităţii cu care parchetul de pe lângă Curtea de casaţie se achită de funcţiile sale, opinia sa nu ar putea trece drept neutră din punctul de vedere al părţilor în instanţă; recomandând admiterea sau respingerea recursului unui acuzat, magistratul Ministerului Public devine aliatul sau adversarul obiectiv al acestuia. în cea de-a doua ipoteză, art. 6 § 1 impune respectarea drepturilor apărării şi a principiului egalităţii armelor.
Dl Borgers nu a putut în nici un moment să răspundă concluziilor avocatului general cu care s-a terminat audierea din 18 iunie 1985: înainte, el nu le cunoştea conţinutul, după aceea legea l-a împiedicat. Nu se observă ce justifică asemenea restricţii ale drepturilor apărării. în condiţiile în care concluziile îi erau defavorabile, acuzatul avea un interes sigur de a putea să le discute înainte de încheierea dezbaterilor. Faptul că numai chestiunile de drept ţin de competenţa Curţii de casaţie nu schimbă nimic în această problemă. Apoi şi îndeosebi, dezechilibrul s-a accentuat şi prin faptul participării la deliberare a avocatului general, cu vot consultativ. Chiar dacă această asistenţă s-ar fi limitat la chestiuni de formă, acest magistrat ar părea că dispune, în mod legitim, în instanţa consiliului de o ocazie suplimentară de a-şi sprijini concluziile de respingere a recursului, la adăpost de contrazicerea petiţionarului. A existat deci încălcarea art. 6 § 1 (18 voturi pentru, 4 împotrivă).
557. — Dl Borgers cerea repararea unui prejudiciu moral. Curtea consideră că simpla constatare a încălcării Convenţiei furnizează prin ea însăşi o satisfacţie echitabilă suficientă (unanimitate).
în ceea ce priveşte rambursarea sumelor solicitate pentru onorariile şi cheltuielile de avocat la care s-a expus în faţa Curţii (113.250 FB), aceasta i le atribuie în întregime (22 voturi pentru, 2 împotrivă).
| ← RUIZ-MATEOS contra SPANIEI - Durata unei acţiuni în... | PRETTO ŞI ALŢII contra ITALIEI - Absenţa pronunţării... → |
|---|
