EKBATANI contra SUEDIEI - Condamnare penală confirmată în apel fără audiere
| Comentarii |
|
583. — Cetăţean al Statelor Unite ale Americii, născut în 1930, dl John Ekhatani soseşte în Suedia în 1978 pentru a efectua lucrări de cercetare la Universitatea din Goteborg. în martie 1981, el găseşte un loc de muncă, conducător de tramvai. Pentru aceasta trebuie să treacă un examen de conducere în Suedia, deoarece nu posedă decât un permis american; s-a prezentat la examen la 14 aprilie, dar nu a fost admis. La 7 mai, între el şi examinator are loc un schimb virulent de cuvinte semnalat de către acesta din urmă la poliţie.
La 7 octombrie, Ekbatani este inculpat pentru ameninţări la adresa unui funcţionar, în virtutea capitolului 17 art. 1 din Codul penal. Petiţionarul îşi pledează nevinovăţia şi, atât el, cât şi funcţionarul sunt audiaţi la 9 februarie 1982, în cursul unui proces în faţa tribunalului de district din Goteborg. Pe baza depoziţiilor lor, tribunalul îl declară pe petiţionar vinovat şi îi aplică o amendă de 600 coroane suedeze (SEK).
Condamnatul atacă această decizie la Curtea de apel a Suediei Occidentale, pretinzând că nu ar fi săvârşit actul calificat drept infracţiune penală. După un schimb de memorii asupra convocării eventuale de noi martori, petiţionarul prezintă concluzia necesităţii unei audieri pe motiv că propria sa credibilitate şi cea a victimei cer o examinare aprofundată. Curtea de apel respinge aceste cereri. în afară de aceasta, şi în virtutea capitolului 51 art. 21 din Codul de procedură judiciară aceasta nu face audierea. Hotărârea sa se limitează la a arăta că a confirmat decizia primei instanţe. Cum numai învinuitul a făcut apel, Curtea de apel nu putea să agraveze pedeapsa pronunţată în primă instanţă, în conformitate cu capitolul 51 art. 25 din Codul de procedură judiciară.
Dl Ekbatani roagă Curtea Supremă să îl autorizeze să formuleze un recurs, dar aceasta îl refuză la 3 mai 1983.
584. — în virtutea legislaţiei suedeze referitoare la accesul publicului la documentele oficiale, toate dosarele jurisdicţiilor vizate erau publice.
585. — în faţa Comisiei, sesizată la 20 iunie 1983, Ekbatani atacă atât modul în care l-au tratat autorităţile suedeze cât şi procedurile litigioase; el invocă art. 2, 3, 6, 7, 13 şi 14 din Convenţie.
• Hotărârea din 26 mai 1988 (plenul Curţii) (seria A nr. 134)
586. — Curtea apreciază că art. 6 se aplica în mod evident urmăririlor deschise contra petiţionarului, inclusiv în apel.
Ea aminteşte că, cel puţin în primă instanţă, noţiunea de proces echitabil implică, în principiu, posibilitatea pentru acuzat de a asista la dezbateri. Dacă procedura în faţa primei instanţe a respectat această exigenţă, nu la fel s-a întâmplat în faţa Curţii de apel.
Desigur, aceasta din urmă s-a conformat principiului egalităţii armelor — ea nu i-a permis nici dfui Ekbatani, nici procurorului, de a se înfăţişa în persoană în faţa sa şi le-a oferit aceleaşi ocazii de a-şi prezenta versiunile în scris —, dar acest principiu nu constituie decât un aspect al noţiunii mai largi de proces echitabil.
Curtea arată că problema vinovăţiei sau nevinovăţiei petiţionarului figura pe primul plan în apel, ca şi la primul grad de jurisdicţie. Or, ea nu putea să fie bine soluţionată fără o apreciere directă a mărturiilor personale ale inculpatului şi reclamantului. în consecinţă, ar fi trebuit să aibă loc o nouă audiere integrală a celor doi în cauză.
Particularităţile invocate de către guvernul suedez, îndeosebi faptul că pedeapsa pronunţată în primă instanţă de Curtea de apel nu putea fi agravată şi că toate dosarele jurisdicţiilor erau publice, nu ar putea intra în calcul pentru chestiunea vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului. Deci, a existat încălcarea art. 6 § 1 (10 voturi pentru, 6 împotrivă).
| ← ENGEL ŞI ALŢII contra OLANDEI - Sancţiuni şi proceduri... | KONIG contra GERMANIEI - Durata unor proceduri în faţa unui... → |
|---|
