CEDO, secţia III, hotărârea Demades c. Turcia, 31 iulie 2003, 16219/90
Noţiunea de „domiciliu” poate să includă şi reşedinţa secundară sau casa de vacanţă a unei persoane.
Reclamantul, cetăţean cipriot, avea o proprietate imobiliară situată în nordul insulei. Casa şi terenul aferent au fost utilizate de către familia sa până în 1974 când forţele armate turce care au ocupat nordul insulei l-au împiedicat să le mai folosească, fiind obligat să locuiască în partea de sud a insulei, întrucât era de origine greacă.
1. Art. 1 („Protecţia proprietăţii”) din Protocolul nr. 1. Speţa de faţă nu diferă prin nimic de alte situaţii asemănătoare judecate de către Curte, astfel că art. 1 din Protocolul nr. 1 a fost violat.
2. Art. 8 („Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”). Inviolabilitatea domiciliului. Curtea a considerat că noţiunea de „domiciliu” trebuie să primească o interpretare extensivă. Această noţiune poate să includă şi reşedinţa secundară sau casa de vacanţă a unei persoane, întrucât persoana în cauză dezvoltă legături emoţionale puternice cu acea casă. În aceste condiţii, art. 8 este aplicabil în speţă. Pe fond, art. 8 este violat, întrucât ingerinţa în exercitarea dreptului la inviolabilitatea domiciliului nu are nicio justificare.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Demades contra Turciei - Domiciliu. Casă de vacanţă. Aplicabilitate.
