CEDO, secţia I, hotărârea Henaf c. Franţa, 27 noiembrie 2003, 65436/01
În anumite situaţii încătuşarea unui deţinut poate fi lipsită de proporţionalitate.
În cursul încarcerării reclamantului, serviciul medical al penitenciarului a considerat necesară realizarea unei intervenţii chirurgicale la coloana vertebrală. Deşi administraţia penitenciarului a precizat că portul cătuşelor nu este necesar, pe timpul spitalizării reclamantul a fost încătuşat în permanenţă, legat fiind cu o mână de pat.
1. Art. 34 („Cereri individuale”). Epuizarea căilor de recurs interne. Curtea a considerat că o eventuală plângere penală din partea reclamantului contra poliţiştilor care l-au însoţit la spital ar fi fost probabil lipsită de orice şansă de succes. În plus, faţă de gravitatea faptelor, Curtea a considerat că statul avea obligaţia pozitivă de a declanşa din oficiu o anchetă, astfel încât excepţia neepuizării căilor de recurs interne se respinge.
2. Art. 3 („Interzicerea torturii”). Tratament inuman. Curtea a considerat că, ţinând cont de vârsta reclamantului (75 de ani), de starea sa de sănătate, de absenţa antecedentelor care să sugereze un risc pentru securitate, de recomandarea administraţiei penitenciarului ca reclamantul să nu fie încătuşat, de prezenţa a doi poliţişti specializaţi plasaţi în faţa salonului de spital, măsura de a-l ţine pe reclamant încătuşat în permanenţă constituie un tratament inuman, astfel că art. 3 a fost violat.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Henaf contra Franţei - Portul cătuşelor. Tratament inuman
