HERRI BATASUNA şi BATASUNA contra Spaniei - Dizolvare a unor partide politice motivată de faptul că ar fi braţul politic al unei organizaţii teroriste şi neeligibilitatea candidaţilor sau a grupărilor electorale candidate
| Comentarii |
|
Cauza HERRI BATASUNA şi BATASUNA împotriva Spaniei (nr. 25803/04, 25817/04), decizia din 11 decembrie 2007 [secţia a V-a]
Parlamentul spaniol a adoptat legea organică nr. 6/2002 privind partidele politice (în continuare, «LOPP»), care avea ca obiectiv dezvoltarea articolelor din Constituţie referitoare la organizarea, funcţionarea şi alte activităţi ale partidelor politice şi dizolvarea sau suspendarea lor judiciară. Astfel, dizolvarea partidelor necesită reiterarea sau acumularea de acţiuni care să demonstreze incontestabil o conduită în dezacord cu democraţia şi care aduce atingere valorilor constituţionale, democraţiei şi drepturilor cetăţenilor. Pentru cercetarea cazurilor de dizolvare a partidelor, LOPP atribuie competenţă camerei speciale a Tribunalului Suprem. De altfel, ea stabileşte o procedură specifică, prioritară comportând un singur grad de jurisdicţie şi care poate fi angajată doar de ministerul public, de guvern prin primul ministru sau prin cererea Camerei deputaţilor ori a Senatului. Procedura prevăzută tinde să concilieze securitatea juridică şi drepturile apărării cu o celeritate necesară şi cu respectul unui termen rezonabil. O hotărâre dată de Tribunalul Suprem poate doar să facă obiectul unui recurs amparo în faţa Tribunalului constituţional. în sfârşit, după notificarea hotărârii de dizolvare a partidului politic, acesta trebuie să îşi înceteze activitatea.
De altfel, se interzice constituirea unei formaţiuni politice sau utilizarea unui alt partid deja existent, în vederea continuării activităţilor partidului declarat în afara legii şi dizolvat. în aprecierea acestei continuităţi, Tribunalul Suprem se bazează pe existenţa unei similitudini substanţiale între structura, organizarea sau funcţionarea partidelor, sau pe alte elemente de probă precum: identitatea membrilor sau a conducătorilor, mijloacele lor financiare sau susţinerea acordată violenţei ori terorismului. Bunurile unui partid politic dizolvat sunt lichidate şi transferate Tezaurului public, în scopuri sociale şi umanitare. Ca urmare a condamnării de către Tribunalul Suprem a 23 de membri ai direcţiei naţionale a partidului Herri Batasuna la pedepse cu închisoarea pentru colaborare cu o organizaţie armată, a fost constituit Euskal Herritarrok (în continuare, «EH»), în scopul de a se prezenta la alegerile din Ţara Bascilor. Apoi, reclamantul Batasuna a făcut demersuri pentru înscrierea sa ca partid politic.
Guvernul autonom al Ţării Bascilor a declarat un recurs de neconstituţionalitate a LOPP. Tribunalul constituţional a declarat legea ca fiind constituţională şi a afirmat că legitimarea acţiunilor teroriste, scuzarea sau minimalizarea semnificaţiei lor antidemocratice precum şi încălcarea drepturilor fundamentale pot fi realizate în mod implicit, prin acte concludente, în anumite circumstanţe. Şi nu se poate vorbi de o atingere adusă libertăţii de expresie în astfel de cazuri. în plus, este lovit de o cauză de dizolvare doar partidul care, prin activitatea sa şi nu prin ideologie, caută efectiv şi permanent să deterioreze ori să distrugă regimul de libertăţi, atunci când comportamentele sale se produc în mod continuu şi grav sau prin repetare ori acumulare. Dispoziţia nu se aplică decât pentru viitor şi numai partidelor politice care au la conducere sau drept candidaţi persoane condamnate, considerând că este cauză de dizolvare folosirea regulată a persoanelor despre care se poate presupune în mod fondat că au afinităţi cu metodele de teroare şi nu cu ideile şi programele pe care pot încerca - eventual - să le pună în practică organizaţiile teroriste. în sfârşit, este contrară legii,
constituirea - la o dată imediat anterioară sau ulterioară datei de intrare în vigoare a LOPP - unui partid politic urmărind sau succedând activităţii unui alte partid, numai cu scopul de a evita aplicarea dispoziţiilor acestei legi pentru acesta din urmă. Legea se aplică activităţilor desfăşurate după intrarea în vigoare a acesteia. Poate fi luat în considerare ceea ce legea numeşte parcurs, şi care poate însemna comportamente anterioare intrării în vigoare a legii, care nu pot fi considerate drept caz de retroactivitate interzis prin Constituţie. Guvernul Comunităţii autonome a Ţării Bascilor a înaintat apoi o cerere la Curte, care a fost declarată inadmisibilă, între timp, judecătorul central de instrucţie de pe lângă Audiencia Nacional a pronunţat suspendarea activităţilor partidului Batasuna şi închiderea pe timp de trei ani a sediilor şi localurilor ce puteau fi utilizate de Herri Batasuna şi Batasuna. La Tribunalul Suprem a fost introdusă o acţiune în dizolvarea partidelor politice Herri Batasuna, EH şi Batasuna. Batasuna l-a recuzat pe judecătorul raportor desemnat, în măsura în care acesta avea un interes direct sau indirect în cauză, deoarece declarase în mod public compatibilitatea dintre anteproiectul LOPP, statul de drept şi Constituţie. Tribunalul Suprem a conexat cele două acţiuni, l-a desemnat pe H. în calitate de judecător raportor şi a respins cererea de recuzare. Batasuna a formulat o acţiune prejudicială asupra neconstituţionalităţii LOPP, la Tribunalul constituţional. Tribunalul Suprem a respins în unanimitate cererea, amintind că obiecţiunile ridicate fuseseră deja examinate şi respinse printr-o hotărâre a Tribunalului Constituţional. De asemenea, a declarat ilegale partidele Herri Batasuna, EH şi Batasuna şi a pronunţat dizolvarea acestora, motivând că ele răspundeau unei strategii de separare tactică a terorismului, chemările la luptă armată fiind frecvente, atât prin documente interne cât şi prin intermediul actelor exterioare. A mai considerat ca fiind dovedită existenţa unei coincidenţe esenţiale între cele trei partide în cauză, precum şi între acestea şi organizaţia teroristă ETA, hotărând că exista un singur subiect real. Tribunalul a mai reţinut că îndemnurile la violenţă care justifică restrângerea libertăţilor partidelor în cauză proveneau dintr-o repartizare conştientă a sarcinilor între terorism şi politică, deoarece ETA înţelegea să justifice necesitatea terorismului ca una din funcţiile destinate partidului Herri Batasuna. în spiritul contextului istoric şi social al luptei împotriva terorismului, tribunalul a mai considerat că organizaţia teroristă ETA şi organizaţia ei satelit Koordinadora Abertzale Sozialista conduceau Herri Batasuna încă de la crearea acestuia, bazându-se pe elemente de probă care demonstrau existenţa legăturilor ierarhice dintre cele trei organizaţii. Referitor la succesiunea operaţională constatată între cele trei partide politice declarate ilegale, Tribunalul Suprem s-a bazat pe coincidenţa dintre persoanele care ocupau posturi de răspundere în cele trei organizaţii şi pe existenţa localurilor comune ale partidelor în cauză. Fiind vorba de legături între partidele reclamante şi organizaţia teroristă ETA, Tribunalul Suprem a făcut referire la condamnarea unora dintre membrii acestora, pentru delicte în legătură cu terorismul. Acţiunile partidelor politice reclamante, ulterioare intrării în vigoare a LOPP, fie un ansamblu de conduite răspunzând unei strategii predefinite de organizaţia teroristă ETA, erau de natură să completeze şi să susţină politic acţiunea organizaţiilor teroriste pentru atingerea scopurilor constând în perturbarea ordinii constituţionale sau alterarea gravă a liniştii publice. Astfel, conduitele care le-au fost imputate partidelor reclamante intrau în cazurile tipice ale LOPP. Tribunalul, după ce a examinat necesitatea şi propor-ţionalitatea dizolvării partidelor reclamante, a amintit că ţine seama de textul Convenţiei, precum şi de jurisprudenţa Curţii. El a apreciat că, în lumina frecventelor chemări la violenţă din partea partidelor reclamante, măsura de dizolvare pronunţată în ceea ce le privea era justificată de necesitatea apărării drepturilor fundamentale ale celuilalt.
Partidele Batasuna şi Herri Batasuna au sesizat Tribunalul constituţional prin două recursuri amparo împotriva hotărârii Tribunalului Suprem, care însă au fost respinse prin două hotărâri date în unanimitate. Tribunalul constituţional a insistat pe ideea că orice proiect sau obiectiv este considerat ca fiind compatibil cu Constituţia, cu excepţia cazului în care interzice o activitate care aduce atingere principiilor democratice sau drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi a amintit hotărârea prin care LOPP a fost declarată constituţională. Din punct de vedere constituţional, asocierea cu terorismul şi violenţa iese din cadrul legitim al libertăţilor la asociere şi la exprimare şi poate fi, deci, prohibită de legiuitorul democratic. în plus, diferitele cauze care puteau genera dizolvarea unui partid nu erau luate în calcul decât după intrarea în vigoare a legii. Partidul reclamant nu fusese dizolvat datorită actelor anterioare intrării în vigoare a legii şi nici datorită comportamentelor imputabile altor partide, ci pentru că s-a considerat că Batasuna, Herri Batasuna şi EH constituiau unităţi succesive ale aceleiaşi realităţi, adică o formaţiune politică instrumentată de un grup terorist, cu scopuri ilicite. Formaţiunile succesive în timp ale aceluiaşi partid politic de facto au fost distruse. Dizolvarea pronunţată de Tribunalul Suprem a avut drept cauză faptele ulterioare, care sunt în totalitate imputabile partidului reclamant, în virtutea identităţii
materiale constatate de Tribunalul Suprem între cele trei partide dizolvate. în sfârşit, înalta instanţă a respins cererile privitoare la lipsa de imparţialitate şi la neres-pectarea principiului contradictorialităţii, ca fiind lipsite de conţinut constituţional. Admisibilă din perspectiva art. 10 şi art. 11. Inadmisibilă în raport cu art. 6 - Cererile referitoare la lipsa de imparţialitate a preşedintelui camerei Tribunalului Suprem şi la nerespectarea principiului contradictorialităţii în cursul procedurii de judecată ridică probleme relativ la art. 6 din Convenţie, chiar dacă reclamanţii au invocat art. 13. Curtea a fost confruntată cu problema aplicabilităţii art. 6 în procedura specifică a dizolvării partidelor politice în faţa unei camere speciale a Tribunalului Suprem. Din această perspectivă, ea arată că prezenta cauză se distinge de cele în care dizolvarea a fost pronunţată de o curte constituţională Totuşi, Curtea nu întrevede nici un motiv pentru a se îndepărta de concluzia potrivit căreia aceasta a apărut în cadrul amintitelor cauze. Procedura în speţă conduce la un litigiu referitor la dreptul reclamanţilor de a-şi urma, în calitate de partide politice, activităţile lor politice. Ar fi vorba, deci, prin excelenţă, de un drept de natură politică şi care, drept urmare, nu este garantat de art. 6 alin. (1. De altfel, dreptul la respectul bunurilor partidelor Batasuna şi Herri Batasuna nu au făcut în nici un chip obiectul litigiului purtat în faţa Tribunalului Suprem şi apoi al Tribunalului constituţional. Prin urmare, procedura de judecată nu viza o contestare a drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil ale reclamanţilor şi nici o acuzaţie în materie penală îndreptată împotriva lor, în sensul art. 6 alin. (1. De altfel, această parte a cererii nu ridică o problemă din sfera de aplicare a art. 1 3 al Convenţiei: incompatibilă ratione materiae.
Cererea vizând lipsa efectivă a recursului amparo a fost respinsă ca vădit nefondată.
[A se vedea şi Etxeberria şi alte cauze împotriva Spaniei]
| ← FOGLIA contra Elveţiei - Condamnarea unui avocat pentru... | ETXEBERRIA contra Spaniei - Dizolvarea grupărilor electorale... → |
|---|
