KARLHEINZ SCHMIDT contra GERMANIEI - Obligaţia pentru bărbaţi, în Baden-Wiirtemberg, dar nu şi pentru femei, de a efectua un serviciu de pompier sau, în lipsă, de a plăti o contribuţie
| Comentarii |
|
CAZUL KARLHEINZ SCHMIDT contra GERMANIEI - Obligaţia pentru bărbaţi, în Baden-Wiirtemberg, dar nu şi pentru femei, de a efectua un serviciu de pompier sau, în lipsă, de a plăti o contribuţie
100. — La 30 aprilie 1982, serviciul competent din oraşul Tettnang, din landul Baden-Wurtemberg, îi cere dlui Karlheinz Schmidt, născut în 1939, plata unei contribuţii de pompier în sumă de 75 DM pentru anul 1982. El îşi întemeiază hotărârea pe art. 43 al legii pompierilor landului, în versiunea din 27 noiembrie1978, şi pe decizia municipală din 5 decembrie 1979. La 20 iulie 1982 autoritatea administrativă Bodenseekreis respinge contestaţia pe care petiţionarul a făcut-o împotriva deciziei oraşului.
Denunţând o atingere adusă principiului egalităţii sexelor, K. Schmidt sesizează Tribunalul administrativ din Sigmaringen, care respinge recursul său pe 18 august 1983. Apelul nu dă nici el rezultat: Curtea administrativă a landului respinge cererea petiţionarului pe 25 martie 1986 şi îi refuză, în acelaşi timp, autorizarea de a face recurs în casaţie. Cel în cauză atacă în van acest refuz la Curtea administrativă federală. La 31 ianuarie 1987, Curtea Constituţională Federală respinge, ca neavând suficiente şanse de succes, recursul dlui Schmidt.
101. — în 13 din 16 landuri germane — inclusiv Baden-Wiirtemberg —, legea impune locuitorilor din comune să îndeplinească un serviciu activ în corpurile de pompieri, dacă numărul de voluntari nu este suficient. Nouă landuri prevăd un asemenea serviciu numai pentru cetăţenii de sex masculin (în vârstă de la 18 la 50 ani în Baden-Wiirtemberg). în afară de Baden-Wiirtemberg, în Bavaria, Saxonia şi Turingia există obligaţia de a vărsa o contribuţie corpului de pompieri sau serviciilor de protecţie împotriva incendiilor. Acolo unde locuitorii de ambele sexe sunt supuşi serviciului obligatoriu, contribuţia se aplică atât bărbaţilor cât şi femeilor.
102. — La 11 august 1987, K. Schmidt sesizează Comisia; el invocă art. 14 al Convenţiei combinat cu art. 4 § 3 d) din Convenţie şi art. 1 al Protocolului nr. 1
• Hotărârea din 18 iulie 1994 (Cameră) (seria A nr. 291-B)
103. — Ca şi petiţionarii, Curtea apreciază că serviciul obligatoriu de pompier, aşa cum este cunoscut în Baden-Wiirtemberg, se numără printre „obligaţiile civile normale“ în sensul art. 4 § 3 d). Ea a ajuns la concluzia că, date fiind legăturile sale strânse cu obligaţia de a servi, obligaţia de a plăti se încadrează, în egală măsură, în art. 4 § 3 d). în consecinţă, art. 14 combinat cu art. 4 § 3 d) se aplică (unanimitate).
104. — Acest lucru a fost respectat? Curtea constată că, în Germania, anumite landuri nu impun în acest domeniu constrângeri diferite în funcţie de sex şi că femeile sunt admise să servească în corpul pompierilor voluntari chiar şi în Baden-Wiirtemberg. Un element este decisiv în această speţă, independent de problema de a şti dacă există, în zilele noastre, motive pentru a trata în mod diferit bărbaţii şi femeile în ce priveşte îndeplinirea serviciului obligatoriu de pompier: Vespectiva obligaţie nu există decât în drept şi în teorie. Numărul de voluntari fiind întotdeauna suficient, nici o persoană de sex masculin nu este obligată în practică să îndeplinească serviciul de pompieri. Contribuţia financiară a pierdut — nu în drept, ci în fapt — caracterul ei compensatoriu, pentru a deveni singura obligaţie reală. O diferenţă de tratament bazată pe sex nu se va justifica niciodată pentru plata unei asemenea contribuţii. în consecinţă, a avut loc o încălcare a art. 14 combinat cu art. 4 § 3 d) al Convenţiei (6 voturi pentru, 3 împotrivă).
105. — Având în vedere această constatare, Curtea nu consideră necesar să examineze în plus plângerea bazată pe art. 14 al Convenţiei combinat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 (unanimitate).
106. — în baza art. 50 al Convenţiei, Curtea acceptă în întregime pretenţiile celui în cauză: restituirea contribuţiei de pompier în contul anilor 1982-1984 (225 DM), precum şi cheltuielile de judecată şi taxe la care s-a expus în faţa jurisdicţiilor naţionale (395 DM) (8 voturi pentru, 1 împotrivă).
| ← D.L. contra Italiei - Calitate procesuală activă in procedura... | GUZZARDI contra ITALIEI - Decizie judiciară de fixare a... → |
|---|
