Koniarska contra Marea Britanie Minor Privare de libetate Conditii justificare masura Luarea in grija de catre autoritati
| Comentarii |
|
CEDO, secţia II, decizia Koniarska contra Marea Britanie, 12 octombrie 2000, 33670/96
Atunci când este vorba despre un minor trecut în grija autorităţilor locale, educaţia supravegheată trebuie să înglobeze numeroase aspecte ale exerciţiului dreptului părinteşti în beneficiul şi protecţia minorului în cauză.
În martie 1995, reclamanta, în vârstă de 17 ani, a fost condamnată pentru mai multe infracţiuni de violenţă. În aplicarea legii din 1983 asupra sănătăţii mintale, s-a luat decizia internării sale provizorie şi transferarea sa către un spital pentru a fi examinată. După ce un psihiatru cea consultat-o a emis un aviz după care reclamanta suferă de tulburări psihopatice, psihiatrul avocatului său a emis o opinie contrară. În august 1995, reclamantei i s-a permis să părăsească spitalul. Începând cu 1994, reclamanta face obiectul unei supravegheri exercitate de către autorităţile locale, care exercită autoritatea parentală asupra sa. În noiembrie 1995, reclamanta a fost plasată într-un mediu protejat pentru o perioadă de până în februarie 1996, la cererea autorităţilor locale care au considerat că există riscul ca această să se rănească sau să îi agreseze pe alţii. Reclamanta a fost internată într-o instituţie specializată în tratarea copiilor ce suferă de tulburări grave, unde a urmat mai multe cursuri şi a luat parte la programe de auto-evaluare. Înainte ca această măsură să ia sfârşit, autorităţile locale au decis prelungirea sa până la împlinirea majoratului.
Art. 5 parag. 1 lit. e. Potrivit diagnosticului, reclamanta suferă de tulburări psihopatologice şi reprezintă un pericol pentru sine şi pentru alţii. Internarea sa ţine însă, potrivit scopurilor declarate de stat cu ocazia luării măsurii, de prevederile art. 5 § 1 lit. d), astfel încât nu este necesară şi abordarea din perspectiva prevederilor art. 5 § 1 lit. e). Prima dintre aceste dispoziţii autorizează privarea de libertate a unui minor în scopul educării sale supravegheate. Ţinând cont de faptul reclamanta a fost minoră pe toată perioada în discuţie, trebuie verificat în ce măsură internarea sa servea obiectivului realizării unei educaţii supravegheate. Din acest punct de vedere, Curtea aminteşte că deciziile de internare au fost luate în cadrul unor lungi eforturi vizând oferirea către reclamantă a celei mai bune educaţii posibile. Măsura de încredinţare către autorităţile locale şi cererea de plasare a acesteia în centrul supravegheat au fost mijloacele considerate de către autorităţi ca răspunzând cel mai bine necesităţii menţinerii reclamantei într-un mediu sigur, ceea ce părea indispensabil sănătăţii sale mintale. În raport de detenţia unui minor, educaţia supravegheată nu trebuie neapărat asociată cu noţiunea de urmare a unor cursuri în clasa de şcoală. Atunci când este vorba despre un minor trecut în grija autorităţilor locale, educaţia supravegheată trebuie să înglobeze numeroase aspecte ale exerciţiului dreptului părinteşti în beneficiul şi protecţia minorului în cauză. În speţă, câtă vreme stabilimentul în care a fost internată reclamanta era o structură specializată pentru copii ce suferă de tulburări grave comportamentale, iar reclamanta a urmat aici mai multe cursuri şi programe, nu se poate considera că internarea sa nu a vizat asigurarea unei educaţii supravegheate. De aceea, plângerea sa este nefondată.
| ← Varbanov contra Bulgariei - Internare probleme psihice... | Rutten contra Olandei - Detentie Internare medicala Cadru legal... → |
|---|
