Noack si altii contra Germaniei - Transferul locuitorilor unei comune Condiţii
| Comentarii |
|
CEDO, secţia IV, decizia Noack şi alţii versus Germania, 25 mai 2000, 46346/99
Transferul locuitorilor unei comune afectează în mod direct viaţa lor privată şi dreptul la inviolabilitatea domiciliului, astfel încât legile care impuneau mutarea reclamanţilor constituie ingerinţe în aceste drepturi ale lor.
Reclamanţii sunt locuitori ai unei comune a cărei desfiinţare este prevăzută în scopul extinderii unei exploatări de lignit, locuitorii urmând să fie transferaţi într-o comună apropiată. Reclamanţii aparţin unei minorităţi slave, sorabii, care reprezintă o treime din populaţia comunei. În 1994, serviciile miniere au aprobat un plan de extindere a exploatării miniere, plan care prevedea transferul populaţiei comunei. Acţiunea în instanţă împotriva acestui plan a fost respinsă. Ulterior, a intrat în vigoare o lege a landului în cauza care prevedea expres desfiinţarea comunei. Înainte de adoptarea legii, comisia pentru mediu a parlamentului a audiat reprezentanţi ai diverselor asociaţii şi grupuri de interese privind proiectul în cauză. Mai mulţi deputaţi ai parlamentului regional au sesizat curtea constituţională a landului, care a considerat că legea în cauză este compatibilă cu dispoziţiile constituţiei landului care garantează drepturile minorităţii sorabe şi protejarea zonei în care aceştia locuiesc. Instanţa a reţinut faptul că s-au luat şi măsuri compensatorii, iar dorinţa statului de a proteja zona locuită de minoritate a fost pusă în balanţă cu obiectivele economice energetice pe impuneau extinderea exploatării miniere, astfel încât obiecţia de neconstituţionalitate a fost respinsă.
Locuitorii comunei au fost consultaţi cu privire la alegerea unei alte comune unde doresc să fie transferaţi, costurile acestei operaţiuni urmând să fie suportate de către societatea de exploatare minieră. Planul adoptat de către guvernul landului aproba transferul populaţiei şi dispunea unele măsuri pentru menţinerea şi dezvoltarea culturii sorabe în zonă.
Art. 8. Inviolabilitatea domiciliului. Convenţia nu garantează drepturi specifice minorităţii, întrucât exercitarea drepturilor şi libertăţilor pe care le consacră trebuie realizată fără niciun fel de distincţie bazată pe apartenenţa la o minoritate naţională. Totuşi, Curtea a considerat că modul de viaţă specific unei minorităţi poate, în principiu, să beneficieze de protecţia acordată vieţii private, familiale şi domiciliului.
Oricum, independent de protecţia minorităţilor, transferul locuitorilor unei comune afectează în mod direct viaţa lor privată şi dreptul la inviolabilitatea domiciliului, astfel încât legile care impuneau mutarea reclamanţilor constituie ingerinţe în aceste drepturi ale lor. Ingerinţa viza un scop legitim, anume bună-starea economică a ţării. Ţinând cont de marja de apreciere întinsă de care beneficiază statele în amenajarea funciară, trebuie determinat dacă motivele invocate pentru a justifica ingerinţa sunt pertinente şi proporţionale cu scopul său, ţinând cont şi de faptul că acest transfer al locuitorilor afectează o minoritate etnică. Curtea a constatat că procesul care a condus la decizia de extindere a exploatării s-a derulat pe parcursul mai multor ani şi a fost caracterizat de a o largă dezbatere în sânul legiuitorului landului şi a actorilor vieţii publice în general. Argumentele reclamanţilor au fost analizate şi de către comisia parlamentară însărcinată cu acest subiect, şi de către instanţele ordinare şi de către instanţa constituţională a landului, toate aceste instituţii analizând dacă prin extinderea minei se păstrează un just echilibru între interesele minorităţii sorabe şi interesele economice în joc. Curtea mai a constatat că reclamanţii se vor muta într-o localitate situată la circa 20 km de comuna lor şi că au fost luate măsuri pentru a se asigura dezvoltarea şi menţinerea identităţii lor naţionale. De aceea, Curtea a considerat că deşi ingerinţa în drepturile lor este dureroasă, ea este proporţională, astfel încât poate fi justificată de scopul vizat de către stat. În consecinţă, art. 8 nu a fost violat
| ← Banco de Finanzas e Inversiones S.L. contra Spaniei -... | Kokkinakis contra Greciei - Manifestare religioasă Conţinut → |
|---|
