Rekvényi contra Ungaria - Politist Cariera politica Restrictii
| Comentarii |
|
CEDO, Marea Cameră, hotărârea Rekvényi c. Ungaria, 25 mai 1999, 25390/94
Urmarea unei cariere politice ţine de exercitarea drepturilor garantate prin art. 10, în măsura în care libertate de dezbatere politică constituie un aspect particular al libertăţii exprimare.
Reclamantul este poliţist şi secretar general a sindicatului poliţiştilor din Ungaria. La 24 decembrie 1993 s-a adoptat o lege prin care membrilor forţelor armate, ai serviciilor de poliţie şi de securitate li se interzice orice afiliere la vreun partid politic sau orice activitate cu caracter politic. Ulterior, directorul poliţiei naţionale a emis după circulare prin care amintea poliţiştilor această interdicţie şi preciza că nu se vor acorda niciun fel de derogări, iar cine doreşte să urmeze o carieră politică ori să aibă activităţi politice trebuie să părăsească poliţia. Sindicatul condus de reclamant a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate a prevederilor legale în discuţie, însă aceasta a fost respinsă.
Art. 10. Curtea a considerat că urmarea unei cariere politice ţine de exercitarea drepturilor garantate prin art. 10, în măsura în care libertate de dezbatere politică constituie un aspect particular al libertăţii exprimare, iar liberul joc al dezbaterii politice se găseşte în centrul noţiunii de societate democratică. Astfel, Curtea a considerat că legea în discuţie a impus o ingerinţă în dreptul reclamantului la liberă exprimare politică. În speţă, interdicţia era prevăzută de lege, care conţine o interdicţie explicită a activităţilor politice, chiar dacă nu le definea cu o precizie specială. În raport de scopul ingerinţei, Curtea admite că restricţia contestată vizează depolitizarea serviciilor militarizate şi contribuie la consolidarea şi menţinerea democraţiei. Cetăţenii trebui să poate să creadă că atunci când se adresează unui poliţist sunt sfătuiţi şi trataţi de către persoane neutre din punct de vedere politic şi detaşate de lupta politică. Acest obiectiv are o importanţă specială în Ungaria din cauza experienţei regimului totalitar pe care l-a cunoscut această ţară, regim care depindea în proporţie imensă de serviciile de poliţie. De aceea, Curtea a considerat că restricţia viza un scop legitim, anume protecţia securităţii naţionale, a siguranţei publice şi apărarea ordinii. Pe de altă parte, Curtea a considerat că ţinând cont de istoria specială a unor state semnatare, autorităţile lor naţionale pot, pentru a asigura funcţionarea democratică a statului, să impună dispoziţiile legale care să restrângă anumite libertăţi pentru poliţişti, militari sau alţi funcţionari. De aceea, Curtea a considerat că această interdicţie era fondată pe o nevoie socială imperioasă, astfel încât art. 10 nu a fost violat.
| ← Bladet Tromsø şi Stensaas contra Norvegia - Presă Publicarea... | McGuinness contra Marea Britanie - Discurs politic Refuz de a... → |
|---|
