CEDO, secţia IV, hotărârea Sarban c. Moldova, 4 octombrie 2005, 3456/05
În ciuda stării sale de sănătate precară, reclamantul nu a beneficiat de tratament medical pe perioada în care a fost deţinut, fiind examinat medical o singură dată.
Acuzat de trafic de influenţă în raport de cumpărarea a 40 de ambulanţe de către Primăria din Chişinău, reclamantul a fost arestat în noiembrie 2004. Agentul de poliţie ce a participat la arestarea sa a afirmat ulterior, în cadrul unei conferinţe de presă, că dosarul penal al reclamantului a fost o comandă politică. Reclamantul a introdus mai multe cereri de punere în libertate invocând în special starea sa de sănătate. Instanţele au respins cererile sale invocând de fiecare dată gravitatea faptei şi riscul ca reclamantul să fugă. Una dintre cereri, depusă la 13 ianuarie 2005, a fost respinsă la 2 februarie 2005. reclamantul suferă de o mai multe boli grave şi a afirmat că nu exista personal medical în centrul de detenţie, însă nu i s-a permis să fie consultat nici de un medic la alegerea sa.
Art. 3. Curtea a constatat că, în ciuda stării sale de sănătate precară, reclamantul nu a beneficiat de tratament medical pe perioada în care a fost deţinut, fiind examinat medical o singură dată. În plus, nu i s-a permis să primească sprijin medical din exterior decât după comunicarea prezentei plângeri către statul moldav. Curtea a constatat că reclamantul a suferit un tratament degradant, în condiţiile în care a trăit permanent cu angoasa că orice eventuală criză ar putea să îi fie fatală, în lipsa posibilităţii de a obţine ajutor medical.
Curtea a constatat, de asemenea, că reclamantul a fost dus la propriul proces în cătuşe şi a fost ţinut într-o cuşcă în timpul şedinţei de judecată, deşi nu exista nici un pericol privind securitatea. Curtea a considerat că astfel de măsuri nu se justifică şi au un caracter umilitor, cu atât mai mult cu cât totul s-a petrecut sub ochii publicului. De aceea, art. 3 a fost violat.
Art. 5 § 3. Curtea a considerat că maniera în care autorităţile interne şi-au motivat deciziile de menţinere în stare de detenţie nu sunt nici pertinente nici suficiente. Curtea a constatat că reclamantul a adus mai multe argumente în cererile sale de contestare a detenţiei. Curtea observă că instanţele interne, deşi aveau obligaţia de a examina aceste motive şi de a le oferi un răspuns, s-au mulţumit să respingă cererile repetând de fiecare fată aceleaşi motive abstracte. De aceea, art. 5 § 3 a fost violat.
Art. 5 § 4. Curta a constatat că una dintre cererile de punere în libertate a fost respinsă după 21 de zile şi trei amânări, deşi nu existau motive întemeiate de amânare, iar importanţa litigiului era foarte mare. De aceea, art. 5 § 4 a fost violat.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Sarban contra Moldovei - Deţinut. Tratament medical. Incidenţa art. 3.
