CEDO, secţia II, hotărârea Said c. Olanda, 5 iulie 2005, 2345/02
Existenţa unui risc real ca o persoană să fie supusă unor tratamente contrare art. 3 în cazul expulzării sale se verifică în raport de elementele certe ale cauzei, indiferent de credibilitatea istoriei prezentată de reclamant.
Reclamantul este resortisant din Erithrea, care a ajuns în Olanda în mai 2001 şi a cerut azil, afirmând că a luptat ca şi soldat în războiul contra Etiopiei. Deşi războiul s-a finalizat în iunie 2000, soldaţii nu au fost demobilizaţi decât mult mai târziu, întrucât autorităţile din Erithrea se temeau de alte incursiuni militare etiopiene. În august 2000, comandanţi ai armatei au chemat la ordine batalionul din care făcea parte reclamantul şi au adresat reproşuri cu privire la modul de luptă al batalionului. Reclamantul a luat cuvântul pentru a se plânge de faptul că comandanţii au obligat soldaţii, care sufereau de foame, frig şi oboseală, să intre în luptă, ceea ce atras pierderi foarte mari. Al a adăugat că unitate sa trebuia înlocuită ori împrospătată cu soldaţi. Alţi soldaţi l-au susţinut pe reclamant, declanşându-se o dezbatere. În decembrie 2000, reclamantul a fost acuzat de instigarea soldaţilor la critică şi a fost deţinut timp de 5 luni într-o celulă sub nivelul solului, fără a fi interogat ori inculpat sau dus în faţa unei instanţe. În aprilie 2001, reclamantul a fost suit într-o maşină, împreună cu un şofer şi un soldat înarmat, fără a avea cătuşe ori lanţuri la mâini şi la picioare. Pe drum, maşina a depăşit un vehicul militar lovit. Şoferul şi soldatul au coborât pentru a-şi oferi ajutorul, moment în care reclamantul a reuşit să evadeze. Acesta a reuşit să fugă în Sudan şi apoi să ajungă în Olanda. În mai 2001, ministerul de justiţie, aplicând o procedură accelerată, a respins cererea de azil a reclamantului, pe motiv că credibilitatea declaraţiilor reclamantului este redusă, întrucât acesta nu a produs nici un document care să ateste identitatea sa, naţionalitatea ori itinerarul urmat. Ministerul a estimat de asemenea că istoria evadării sale nu este plauzibilă. Recursul reclamantului a fost respins.
Art. 3. Declaraţiile reclamantului sunt coerente şi el a furnizat suficiente informaţii pentru a putea respinge afirmaţia statului după care povestea sa nu este credibilă. Chiar dacă datele prezentate au un caracter general, e dificil de identificat elemente de probă suplimentare care să poată fi, rezonabil vorbind, cerute reclamantului. Există un anume element care poate să indice că reclamantul este un dezertor: acesta a cerut azil politic în Olanda în 2001. Or, există suficiente informaţii potrivit cărora armata din Erithrea nu a fost demobilizată până la acea dată. În aceste condiţii, este dificil de imaginat cum ar fi putut reclamantul să părăsească armate altfel decât dezertând. Chiar dacă povestea fugii sale poate părea extraordinară, Curtea a considerat că aceasta nu poate aduce atingere credibilităţii globale a afirmaţiilor reclamantului, potrivit cărora acesta a dezertat. Cu privire la problema de a şti dacă acesta riscă să fie supus unor tratamente inumane în caz de expulzare în ţara sa, Curtea ia notă de mai multe rapoarte care descriu tratamentul dezertorilor în Erithrea, care pot fi calificate ca fiind inumane. Reclamantul afirmă că a fost deja arestat şi deţinut de către autorităţile militare. Ţinând cont de ansamblul circumstanţelor din speţă, există motive serioase de a crede că, dacă reclamantul va fi expulzat, acesta riscă în mod real să fie supus unor pedepse ori tratamente contrare art. 3.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Said contra Olandei - Expulzare. Risc de a fi supus unor tratamente inumane. Criterii de apreciere a risc
